Maica Agafia Moisa, stareţa de la Agafton

S-a născut în 1886, într-o familie de ţărani credincioşi din ţinutul Dorohoi. La vârsta de 6 ani a fost luată de o mătuşă şi dusă la Mănăstirea Agafton. Aici a învăţat carte, să deprindă muzica bisericească, iar atunci când mitropolitul Pimen al Moldovei a înfiinţat atelierele de covoare, în 1912, a început să lucreze covoare pentru supravieţuirea obştii monahale. În 1904 a fost tunsă în monahism, după ce fusese ucenica maicii Olimpiada Iuraşcu, stareţa Mănăstirii Agafton şi una dintre cele trei mătuşi ale poetului Mihai Eminescu. În 1917, maica Agafia a ajuns econoama mănăstirii, având această ascultare timp de 32 de ani. În 1949 a fost numită stareţă peste cele 240 de maici, la vremea aceea Agafton fiind principala mănăstire din zona Botoşanilor.

Maica Agafia a stăreţit timp de 10 ani, în 1959 fiind obligată să plece din mănăstire prin aplicarea Decretului 410. A vieţuit ca o autentică monahie în lume, la o familie de credincioşi din Iaşi, până în 1965. A fost primită ca pensionară în Mănăstirea Slatina, de lângă Fălticeni, unde funcţiona un azil pentru maicile bătrâne. Aici şi-a găsit sfârşitul, după anul 1972.