Matei 12, 46-50; 13, 1-3
„În vremea aceea, vorbind Iisus mulțimilor, iată mama și frații Lui stăteau afară, căutând să-I vorbească. Cineva I-a zis: Iată, mama Ta și frații Tăi stau afară, căutând să-Ți vorbească. Iar El i-a zis: Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei? Și întinzând mâna către ucenicii Săi, a zis: Iată mama Mea și frații Mei. Că oricine va face voia Tatălui Meu Celui din ceruri, acela Îmi este frate și soră și mamă. În aceeași zi, ieșind Iisus din casă, ședea lângă mare. Și s-au adunat la El mulțimi multe, încât intrând în corabie ședea în ea și toată mulțimea stătea pe țărm. Și le-a grăit lor multe, în pilde.”
De ce ne vorbește Hristos în pilde
Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XLVII, II, în Părinți și Scriitori Bisericești (1994), vol. 23, p. 547
„– Dar pentru care pricină Hristos le grăieşte apostolilor Săi mai departe tot în pilde, deşi cărturarii şi fariseii nu mai erau de față?
– Le grăieşte în pilde pentru că în urma învățăturilor lui Hristos au ajuns mai pricepuți, aşa că puteau înțelege pildele Sale. Într-adevăr, după ce le-a spus toate pildele, a întrebat: Ați înțeles toate acestea? Iar ei I-au spus: Da, Doamne! (Matei 13, 51). Astfel pildele, pe lângă celelalte învățături, au săvârşit şi acest mare lucru: i-au făcut pe apostoli şi mai ascuțiți la minte.
Ce le-a mai spus Domnul?
Asemenea este Împărăția cerurilor cu o comoară ascunsă în ţarină, pe care găsindu-o un om a ascuns-o; şi de bucuria ei vinde tot ce are şi cumpără ţarina aceea. Iarăşi asemenea este Împărăția cerurilor cu un negustor care caută mărgăritare frumoase; şi găsind un mărgăritar de mare preț, mergând a vândut tot ce avea şi l-a cumpărat (Matei 13, 44-46). După cum pildele grăuntelui de muştar şi aluatului se deosebesc foarte puțin între ele, tot aşa şi aceste două pilde; a comorii ascunse în țarină şi a mărgăritarului. Amândouă arată că trebuie să lăsăm totul la o parte pentru ascultarea cuvântului lui Dumnezeu. Pildele celelalte, a aluatului şi a grăuntelui de muştar, vorbesc de puterea predicării cuvântului lui Dumnezeu, că el va cuprinde toată lumea; pildele acestea, a comorii ascunse în ţarină şi a mărgăritarului, ca pe un lucru scump şi de mare preț, înfăţişează cuvântul lui Dumnezeu. Cuvântul lui Dumnezeu se întinde ca grăuntele de muştar şi cuprinde totul ca aluatul; dar este şi de mare preț, ca mărgăritarul, şi are nenumărate bogății ca o comoară. Pildele acestea nu ne învaţă numai că trebuie să ne depărtăm cu totul de cele lumeşti şi să îmbrăţişăm cuvântul lui Dumnezeu, ci şi să facem lucrul acesta cu bucurie. Cel care s-a despărțit de tot ce are trebuie să ştie că pierderea aceasta este un câştig, şi nu o pagubă. Vezi că este ascuns în lume cuvântul lui Dumnezeu? Vezi că în cuvântul lui Dumnezeu sunt toate bunătățile? Dacă nu vinzi totul, nu cumperi! Dacă n-ai un suflet ca acesta, veghetor şi cercetător, nu găseşti! Aşadar două lucruri trebuie să îndeplinim: să ne depărtăm de cele lumeşti şi să priveghem.”
(Pr. Narcis Stupcanu)