Micul catehism: Omul a primit în dar bunurile materiale

Dumnezeu este Creatorul şi Stăpânul deplin al întregii creaţii. În cartea Geneză a Sf. Scripturi, găsim următoarea binecuvântare rostită de Dumnezeu asupra primilor oameni: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul! Apoi a zis Dumnezeu: Iată, vă dau toată iarba ce face sămânţă de pe toată faţa pământului şi tot pomul ce are rod cu sămânţă în el. Acestea vor fi hrana voastră“. Prin această binecuvântare, se observă că Dumnezeu a oferit omului toate bunurile materiale, pentru susţinerea vieţii şi pentru îndeplinirea diferitelor trebuinţe legate de ea.

După căderea protopărinţilor în păcatul neascultării, oamenii s-au îndepărtat de Dumnezeu, iar o consecinţă a acestei situaţii a fost deteriorarea relaţiile dintre ei. Astfel, împărţirea bunurilor pământeşti nu s-a mai făcut cu dreptate. Cei mai puternici, asuprind pe semenii lor mai slabi, şi-au însuşit mai multe bunuri decât le era necesar, iar cei slabi şi-au trăit viaţa în lipsă şi în suferinţă. Bunurile materiale sunt absolut necesare vieţii şi toate au fost oferite omului în dar, însă omul nu se poate folosi de tot ceea ce i s-a dăruit într-un mod abuziv şi distrugător. Acest dar i s-a încredinţat spre bună administrare şi folosire, urmând a-l câştiga şi prin muncă cinstită, iar nu prin exploatarea muncii altora. Sf. Biserică promovează munca şi condamnă sclavia, urmând cuvintelor Sf. Ap. Pavel: „Când ne aflam la voi, v-am dat porunca aceasta: dacă cineva nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce“. Această poruncă, adresată creştinilor din Tesalonic, este valabilă şi în zilele noastre. Cu toate acestea, care este atitudinea Bisericii faţă de bogăţie? Acest subiect va fi dezbătut în ediţia următoare a „Ziarului Lumina“.