Misiune şi slujire pentru credincioşii ruşi în Ţara Sfântă

La începutul secolului al XIX-lea, atunci când împăratul Alexandru I a fost înştiinţat de reprezentantul Patriarhiei Ierusalimului la Moscova despre "sărăcia în care se află ruşii care efectuează pelerinaje în Palestina" a ordonat unui înalt funcţionar, A. Muraviev, să viziteze Ierusalimul şi împrejurimile pentru a analiza viaţa bisericească de acolo şi posibilitatea întăririi poziţiilor Rusiei în Orientul Apropiat.

După cum a reieşit, ulterior, din cuvintele acelui funcţionar, influenţa Rusiei în această regiune ar fi trebuit să se exprime mai ales prin ocrotirea împăratului rus acordată bisericilor Mormântului Mântuitorului, mormântului Maicii Domnului din Ghetismani şi locului Naşterii Domnului, la Betleem, un arhimandrit rus în Palestina putând avea influenţă benefică asupra celorlalţi ortodocşi din aceste teritorii. După realizarea mai multor vizite care concluzionau cu necesitatea înfiinţării unei misiuni ortodoxe ruseşti permanente în Palestina, pentru a intermedia între Biserica Rusă şi autorităţile Imperiului Otoman în legătură cu locurile sfinte, Sinodul rus a decis, în anul 1842, trimiterea arhimandritului Porfirie Uspenski pentru a purta discuţii cu reprezentanţii Patriarhiilor Ierusalimului, Constantinopolului şi Antiohiei în legătură cu înfiinţarea unei reprezentanţe. În februarie 1847, împăratul Nicolae I înfiinţează, prin decret, Misiunea bisericească rusă din Ierusalim, care urma să aibă drept scop principal activitatea misionară (deschiderea de şcoli şi seminarii teologice pentru localnici) şi îngrijirea de pelerinii ruşi. Patriarhia din Ierusalim a pus la dispoziţie, pentru slujbe în limba slavonă, reprezentanţilor Bisericii Ruse, Porfirie Uspenski şi Teofan Govorov, Mănăstirea "Sf. Arhangheli" din Ierusalim. Arhimandritul Porfirie a insistat atunci foarte mult asupra traducerii cărţilor de cult şi spiritualitate în limba arabă, având în vedere lipsa de interes, în acest sens, a Frăţiei Sfântului Mormânt, membrii căreia erau în majoritate covârşitoare de etnie greacă. Ca rezultat al acestor griji, arhimandritul Porfirie a reuşit să înfiinţeze o tipografie arabă. În acele timpuri, în Ierusalim veneau anual 450 de persoane, pentru care arhim. Porfirie a reuşit să obţină locuri de cazare la mănăstirile "Sf. Teodor" şi "Sf. Ecaterina". Prima biserică, sfinţită în 1864 În anii 1857-1860, după războiul Crimeii, noul reprezentant al Bisericii Ruse a reuşit să cumpere terenuri aproape de zidurile cetăţii, în locul numit piaţa Meidam, unde s-a construit prima biserică, "Sf. Împărăteasă Alexandra" (sfinţită în 1864), precum şi câteva clădiri administrative şi de primire a pelerinilor. După deschiderea, în 1858, a consulatului rus a fost posibilă sosirea, la nivel mai mare, a ruşilor în Palestina. În acelaşi an a fost înfiinţat Comitetul palestinian, numit ulterior Asociaţia imperială ortodoxă palestiniană, preluând multe din funcţiile culturale şi sociale ale misiunii bisericeşti, căreia îi mai rămânea doar să se îngrijească de pastoraţia pelerinilor ruşi. În timpul următorilor conducători ai misiunii s-a pus accentul pe cumpărarea de terenuri care aveau legătură cu diferite evenimente din Vechiul sau Noul Testament, cum ar fi "terenul cu stejarul din Mamvri". În jurul anului 1870, prin străduinţele arhimandritului Antonin, a fost cumpărat un teren mare pe muntele Eleon, unde s-a construit actuala mănăstire de maici, "Sf. Maria Magdalena". Tot în 1871 a fost cumpărat un teren la Ein Karem, aproape de Ierusalim, unde a fost construită biserica închinată icoanei Maicii Domnului din Kazan. În 1874 s-au cumpărat terenuri la Ierihon (casă de pelerini pentru cei care mergeau la Iordan); în 1886, un teren la Jaffa, unde a fost construită o casă pentru pelerini şi Biserica "Sf. Petru". Au mai fost cumpărate terenuri la Beth-Jal, Siloam, Tiberias, Anat. Părintele Antonin spunea că şeful misiunii nu este doar un ambasador al Bisericii Ruse pe lângă Patriarhul Ierusalimului, ci "şi conducătorul instituţiei de pelerinaje". Următorul conducător al misiunii ruseşti a fost arhim. Leonid, în vremea căruia s-a început construcţia Bisericii "Sfinţilor Părinţi" de la Hebron şi s-a cumpărat un teren pe muntele Carmel, unde s-a construit o biserică închinată "Sf. Ilie". S-a continuat, apoi, cumpărarea de terenuri: malul mării Galileea - izvorul Mariei Magdalena; Cana Galileii; Nazaret. După revoluţia bolşevică, începând cu 1918, legătura misiunii cu Moscova a fost întreruptă. Începând cu acest an, misiunea a intrat în jurisdicţia Bisericii Ruse din afara graniţelor (ruşii albi). După 1945, odată cu deschiderea comuniştilor sovietici faţă de Patriarhia Moscovei şi vizita patriarhului Alexei I la Ierusalim, misiunea rusă a intrat din nou în jurisdicţia Patriarhiei Moscovei. Noul stat Israel a înapoiat misiunii ruseşti toate terenurile şi imobilele aflate atunci în cuprinsul său. Terenurile şi imobilele care au rămas în Transiordania au rămas, în continuare, ale Bisericii Ruse din afara graniţelor. În 1962 a fost construită Biserica "Sf. Maria Magdalena", pe malul mării Galileii. În 1987 s-a încheiat construcţia bisericii rupestre "Sf. Ioan Botezătorul", pe terenul de lângă mănăstirea de maici de pe muntele Eleon. După 1990, Misiunea a reuşit să construiască la Betleem un centru pentru pelerini cu 140 de locuri de cazare, săli de conferinţă şi restaurant. În 2004 s-a reînnoit activitatea de construire a Bisericii "Tuturor sfinţilor ruşi", construcţie oprită în 1914 (sic!). În 2007, Federaţia Rusă a primit din partea Regatului Iordaniei un teren la locul Botezului Domnului Hristos, cu scopul de a se construi acolo un centru de pelerinaje. După unirea realizată în sânul Bisericii Ruse în anul 2007, Misiunea rusească de la Ierusalim a început să aibă în grijă şi terenurile/bisericile din jurisdicţia Bisericii Ruse (Autonomă) din afara graniţelor (surse: pagina de internet a Patriarhiei Moscovei; pagina de internet a Misiunii bisericeşti ruse de la Ierusalim). 9 biserici ruseşti Actualmente, Misiunea rusă are nouă biserici, în care slujesc şapte preoţi şi un diacon, fiind condusă de Protosinghelul Isidor Minaev: 1. Catedrala "Sf. Treime" şi Biserica "Sf. Alexandra împărăteasa", în cadrul reprezentanţei din Ierusalim; 2. Mănăstirea de maici închinată Maicii Domnului de la Ein Karem, nu departe de Ierusalim; 3. Mănăstirea "Sf. Maria Magdalena" de pe muntele Eleon; 4. Metocul cu Biserica "Sf. Petru" la Jaffa; 5. Metocul cu Biserica "Sf. Maria Magdalena" la Tiberias; 6. Metocul cu Biserica "Sf. Treime" în Hebron; 7. Metocul cu Biserica "Sf. Ilie" pe muntele Carmel, Haifa; 8. Metocul cu Biserica "Sf. Ioan Botezătorul" din Ierihon.