Moment festiv în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei

Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei din Capitală a găzduit astăzi, 30 septembrie, un moment festiv dedicat împlinirii a 19 ani de slujire patriarhală a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul aniversar, desfășurat într-un spațiu emblematic ce poartă amprenta perso­na­lității Preafericirii Sale, a urmat unei slujbe de mulțumire adusă lui Dumnezeu în Catedrala Patriarhală pentru bogatele daruri revărsate asupra Bisericii noastre și Întâistătătorului ei.

Momentul festiv în cadrul căruia au fost citite mai multe mesaje din partea oficialităţilor statului s-a desfă­șurat în prezența ierarhilor mem­bri ai Sfântului Sinod, a membrilor Per­ma­nenței Consiliului Na­țio­nal Bise­ricesc, a celor din Per­ma­nența Consiliului eparhial al Arhi­epis­copiei Bucureștilor, precum și a in­vitaților.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a dat citire mesajelor de felicitare transmise de Președintele României, Nicușor-Daniel Dan; Președintele Senatului, Mircea Abrudean; Preșe­dintele Camerei Deputaților, Sorin-Mihai Grindeanu; Viceprim-ministrul și Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin-Marian Predoiu, și Secretarul de Stat pentru Culte, Ciprian-Vasile Olinici.

După citirea mesajelor de felicitare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adus mulțumiri lui Dumnezeu și membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, subli­niind că marile realizări ale Bisericii sunt rodul conlucrării sinodale, al echilibrului dintre Tradiție și înnoire și al unei libertăți profund responsabile.

„Mulțumim mai întâi lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate asupra Bisericii Sale și, de asemenea, mulțumim tuturor celor care ne-au ajutat în activitatea și responsabilitatea noastră. Trebuie să precizăm că în Biserică lucrurile se desfășoară cu voia lui Dumnezeu și cu rezultate binecuvântate când se lucrează în comuniune și în cooperare. De aceea, este foarte important să mulțumim tuturor membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, care au înțeles că este nevoie, în fiecare perioadă a istoriei, de o continuitate și fidelitate față de Tradiție și, în același timp, de o înnoire a mijloacelor. Continuitatea Tradiției, a Evangheliei, a tuturor adevărurilor de credință creștină și a valorilor vieții creștine se bazează pe faptul că Hristos, Capul Bisericii, este «ieri, astăzi și în veci același» (Evrei 13, 8). De aceea, Biserica reprezintă eternitatea în timp și are ca scop nu doar realizări trecătoare în lumea aceasta, ci dobândirea vieții veșnice. Din acest punct de vedere, toată lucrarea Bisericii s-a făcut ca un rezultat al cooperării, conlucrării și comuniunii sinodale mai întâi, pentru că și înnoirile și completările la Statutul Bisericii Ortodoxe Române, ținând seama de noua etapă în care ne aflăm, precum și regulamentele care s-au adaptat sau care au apărut noi, s-au făcut cu aprobarea membrilor Sfântului Sinod. De asemenea, toate proiectele mari, inclusiv Catedrala Națională, au fost construite și cu o contribuție din partea eparhiilor, după posibilitățile fiecăreia. Toate lucrările mari au fost făcute prin această cooperare și comuniune fraternă, potrivit intensi­tății conștiinței fiecărei persoane și a gradului de responsabilitate. Cea mai mare ruină este libertatea fără responsabilitate, iar responsabilitatea fără libertate nu este una autentică. Dumnezeu, deși este Atotpu­ternic, nu impune, ci propune: «De voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie». Acest respect al libertății responsabile este esențial în lucrarea noastră”, a spus Patriarhul României.

De asemenea, Preafericirea Sa a evidențiat contribuția esențială a clericilor și laicilor în întreaga misiune a Bisericii, remarcând totodată rolul vital al presei bisericești în păstrarea unității românilor de pretutindeni: „Această lucrare s-a făcut împreună cu clerul Bisericii noastre, cu viețuitorii mănăstirilor, cu insti­tu­țiile teologice, sociale, culturale și filantropice și, de asemenea, cu o mul­țime de credincioși mireni, con­știenți de misiunea lor de a susține Biserica, de a mărturisi dreapta cre­dință a Bisericii și de a menține unitatea ei. În acest sens, este important să simțim că și credincioșii noștri din diaspora română, care e cea mai mare diasporă din istoria poporului român, se simt aproape de casă prin radio, prin televiziune și prin «Ziarul Lumina». «Ziarul Lumina», cum s-a spus, este publicat în aproape 22.000 de exemplare, dar cei mai mulți în diasporă nu primesc ziarul ca atare, material, pe hârtie, ci citesc ediția online. Unul dintre credincioși mărturisea la Radio TRINITAS că el citește «Ziarul Lumina» pentru că se simte ca și când ar fi în țară, acasă. Ține legătura cu țara, știe ce se întâmplă și simte românește pentru că vede viața Bisericii ilustrată, măcar parțial (...). Biserica - adunarea popoarelor și persoanelor în iubirea Preasfintei Treimi - este cea mai importantă lucrare din lumea aceasta. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur, într-o omilie din cele nouăzeci la Evanghelia după Matei, spune: «Ce folos de viața aceasta pământească dacă în ea nu lucrăm pentru dobândirea vieții veșnice, a vieții cerești?» Să ne ajute Bunul Dumnezeu să facem împreună lucrarea plăcută Lui. În mod deosebit, mulțumim reprezentanților institu­țiilor care au trimis mesaje, precum și persoanelor particulare. Considerăm că Biserica întreagă este onorată când i se recunoaște lucrarea și, în același timp, încurajată și ajutată, pentru că avem nevoie să insistăm mai mult asupra comuniunii, asupra unității Bisericii, dar și asupra unității poporului român. Libertatea și unitatea sunt daruri ale lui Dumnezeu, nu doar libertatea, ci și comuniunea sau unitatea”.