Moştenirea lăsată de Alexandru şi Aristia Aman comunităţii craiovene

Unul dintre locurile în care cultura se simte ca la ea acasă, în oraşul Craiova, este Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman“. Este prima bibliotecă publică care a funcţionat în Craiova, existând datorită donaţiei mai mult decât generoase pe care familia Aman a făcut-o comunităţii din Craiova. Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ deţine importante valori de patrimoniu cultural naţional: manuscrise, cărţi vechi româneşti, cărţi străine rare, cărţi bibliofile. Din valoroasa colecţie de carte veche bisericească fac parte opere rare, precum: Scrierile Fericitului Ieronim, Psaltirea în versuri a mitropolitului Dosoftei, Cazania lui Varlaam, dar şi manuscrise desprinse din cărţile de cult. Printre donatorii de seamă ai bibliotecii se numără şi numeroşi clerici ai Bisericii din Oltenia. Mitropoliţii Olteniei au avut în permanenţă o participare activă la viaţa bibliotecii.

Cultura oltenească datorează soţilor Alexandru şi Aristia Aman veşnică recunoştinţă şi consideraţie. Biblioteca judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova s-a născut datorită generozităţii soţilor Aman, care au lăsat oraşului natal cărţi, tablouri, obiecte de muzeu, bijuterii, case şi moşii, pentru înfiinţarea unei instituţii culturale care avea să le poarte numele peste veacuri. Tot familia Aman a pus bazele primului muzeu din Craiova, acesta fiinţând la etajul clădirii în care se află şi biblioteca. Zestre lăsată prin testament Familia Aman, stabilită la Craiova la sfârşitul secolului al XVIII-lea, a avut o ascensiune fulminantă pe plan social datorită prestigiului de care s-a bucurat negustorul Dimitrie Aman. Încet, încet, familia Aman a pătruns în clasele cele mai înalte ale societăţii burgheze, înrudindu-se cu câteva neamuri boiereşti de vază din Craiova şi din ţară: Poenaru, Racoviţă, Urdăreanu, Murgăşianu etc. Printre rudele Amanilor amintim pe: Nicolae Bălcescu, Nicolae Racoviţă, Nicolae Titulescu, Vlad Voiculescu, Zoe Mandrea etc. Alexandru Aman (1820-1885), cunoscut magistrat, iar mai târziu preşedinte al Curţii de Apel din Craiova, a lăsat prin testament toate bunurile sale pentru: „construirea unui spital cu 20 de paturi pentru cei bolnavi şi neputincioşi, din orice treaptă socială şi fără nici o distincţie de avere sau religiune“ şi „biblioteca precum şi toată colecţiunea de tablouri originale de diferite şcoale, obiecte de artă şi toate mobilele, cu aceasta să se înfiinţeze o bibliotecă liberă tuturor şi un muzeu pentru răspândirea cultului de frumos în sine“ (Arhivele Olteniei, 1929). Dorinţa i-a fost susţinută şi de soţia sa, Aristia (1833-1904), care a dat Primăriei oraşului sarcina ca după moartea ei să se îngrijească de bunurile familiei, pentru a fi administrate în vederea construirii unei biblioteci şi a unui muzeu în casele familiei, aflate pe strada Kogălniceanu. După moartea Aristiei, Primăria a înfiinţat aici Fundaţia „Alexandru şi Aristia Aman“, transformând spaţiile apartamentelor familiei Aman în săli potrivite pentru muzeu şi pentru bibliotecă (1906-1908). Fundaţia Aman a funcţionat până în anul 1949, când a fost desfiinţată de regimul comunist. Pe strada Kogălniceanu a rămas doar biblioteca. Valoroasele tablouri, precum şi obiectele artizanale ce făceau parte din colecţia muzeului Aman au fost transferate în patrimoniul muzeelor din Craiova. Vizite celebre la Fundaţia „Alexandru şi Aristia Aman“ De-a lungul vremii, pragul bibliotecii şi muzeului Aman a fost trecut de mai multe personalităţi, ale căror nume au rămas scrise în istoria poporului român. La inaugurarea din 1908 au participat: Spiru Haret - ministrul instrucţiunii publice, C. M. Ciocazan - primarul Craiovei, senatorul Ion G. Plessia etc. Pe 23 aprilie 1909, biblioteca a fost vizitată de către PS Ghenadie Georgescu, episcopul Râmnicului şi Noului Severin. În 1910, între 20 aprilie şi 3 mai, biblioteca a primit vizita alteţelor regale: principele Ferdinand şi principesa Maria, principele Carol al României şi principele Nicolae, împreună cu generalul Averescu, în 1915. Printre vizitatori se mai numără şi Nicolae Iorga (care a venit aici pe vremea când era prim-ministru, în 1931), St. O. Iosif, Victor Eftimiu, Ion Minulescu, Corneliu Moldoveanu, prinţul Gh. Ştirbei, I. G. Duca, N. Ghika, Jean Negulescu, mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan cu suita sa şi preotul Breasta, Lucian Blaga, Ovid Densuşianu, generalul Ion Antonescu, preotul Ion Popescu-Cilieni, iar în ultimii ani, poetul Grigorie Vieru, poetul Marin Sorescu, preşedintele Academiei Române Eugen Simion. Mitropoliţii Olteniei Nifon Criveanu, Nestor Vornivescu şi Teofan Savu se numără printre donatorii de seamă ai bibliotecii. Toţi aceştia sunt trecuţi în cartea de aur a instituţiei de cultură, vizitele lor fiind pecetluite într-o bogată colecţie de autografe şi însemnări, ce se păstrează la loc de cinste în bibliotecă. De asemenea, biblioteca păstrează toate numerele revistei „Mitropolia Olteniei“, precum şi multe din exemplarele ieşite de sub tiparul Editurii Mitropolia Olteniei, încă de la înfiinţarea acesteia. Donaţii ale clericilor Printre valoroasele donaţii primite la Fundaţia „Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova sunt şi cele făcute de diverşi preoţi ai acestui oraş, adevăraţi intelectuali care au contribuit din plin la dezvoltarea colecţiilor acestei instituţii. În 1911, din partea Epitropiei Bisericii Harşu vine o valoroasă donaţie. Preotul paroh M. Constantinescu semnează scrisoarea de donaţie. În amintirea ctitorilor Bisericii Harşu, Dumitru şi Florica Harşu, creştini arnăuţi, se donează bibliotecii pisania scrisă pe piatră în 1802. Printre piesele donate de preotul Bisericii Harşu se mai numără şi câteva cărţi de o inestimabilă valoare patrimonială: un Triod de la 1702, un Octoih Mare cu text în limba greacă de la 1800, trei Minee (martie, august şi octombrie) tipărite în 1795, trei Minee (aprilie, iulie, septembrie) datând din 1793, o Psaltire din acelaşi an şi trei Minee din 1804. Tot în 1911, preotul Ilie Marinescu, parohul Bisericii „Sfântul Nicolae“ - Dorobănţia din Craiova donează o icoană şi un Evangheliar. Preotul I. Lungulescu donează Fundaţiei Aman o icoană veche şi un fragment din iconostasul schitului Cioclovina, de lângă Tismana. De la Mănăstirea Jitianu, directorul Fundaţiei Aman, Ştefan Ciuceanu, constatând starea de deriorare a clădirii, a ridicat cu acordul preotului: mai multe icoane vechi, două sfeşnice împărăteşti, o cruce lucrată în filigran şi le-a adus la muzeu „spre veşnică păstrare“. Acest demers a iscat unele discuţii aprinse între Primărie şi Episcopia Râmnicului, dar s-a ajuns la o înţelegere şi obiectele au rămas până la urmă în patrimoniul muzeului Aman. În 1914 se confirmă trecerea obiectelor în inventarul muzeului. Opera Fericitului Ieronim, una dintre cele mai vechi cărţi ale Bibliotecii Aman Cea mai veche carte din colecţia Bibliotecii Aman este Opera Fericitului Ieronim: „Operum Divi Hieronymus Eusebii complectenss comentarios in Mattheum et Marcum et in divi Pauli Epistolae“, apărută la Basel în 1516, în tipografia lui Johann Frobenius. Este o carte impresionantă şi o ediţie rară. Iohann Frobenius (cca 1460-1527) a fondat această tipografie, care i-a purtat numele, editând mai ales lucrări în latină şi în greacă, ornate cu imagini desenate de Urs Graf şi Hans Holbein şi gravate de Hans Lutzelhurger. Emblema tipografică a lui Frobenius este un şarpe şi o porumbiţă. Printre cele mai cunoscute tipărituri ale sale sunt: „Elogiul nebuniei“, de Erasmus din Roterdam (1515), Noul Testament (1516) tradus din greacă şi latină şi comentat de Erasmus. Cartea a fost donată de soţii Aman. O altă carte de valoare patrimonială, care face parte din colecţia bibliotecii, este o Psaltire a lui David, tradusă în limba latină. Psaltirea a apărut la Basel în tipografia lui Ioanem Heruaginum. Este o carte de format mare, cu coperţile legate în piele, având numeroase ornamente şi încuietori metalice, ce se prezintă în bună stare. Şi ea provine din colecţia soţilor Aman. Carţi bisericeşti aflate în patrimoniul Bibliotecii Aman Printre cărţile vechi bisericeşti din colecţia de patrimoniu a bibliotecii se numără şi Cazania mitropolitului Varlaam sau Carte Românească de învăţătură, apărută pentru prima dată la Iaşi în 1643; aceasta este una dintre cele mai vechi cărţi româneşti ale Bibliotecii Aman. A făcut parte din biblioteca cunoscutului bibliofil N. Vasilescu-Capsali, fiind mai apoi donată de acesta bibliotecii. Tot aici se găsesc şi câteva din tipăriturile mitropolitului Antim Ivireanul. Biblioteca are şi un Eortologion tipărit de Antim în 1701, la Snagov, în limba greacă. În această carte se tratează „unele chestiuni: despre certitudinea cronologică, despre toate sărbătorile şi teoriile lor, despre sfânta pască, despre unele canoane bisericeşti, despre minologiu cel scurt...“. În afară de tipăriturile acestea foarte vechi, la loc de cinste în bibliotecă stau şi manuscrisele, opere complete sau fragmente din cărţile vechi de cult. Printre manuscrisele ce se găsesc în zestrea Bibliotecii Aman amintim: „Fragmente liturgice. Rugăciuni din Molitvelnic“ - 30 oct. 1716, ce fac parte din şcoala copiştilor din Bistriţa Năsăud, sunt scrise cu cerneală roşie şi neagră şi au fost donate bibliotecii de dl prof. dr. doc. Dan Simonescu; Zodiacul de la 1768, text de limbă greacă, donat de N. Vasilescu-Capsali; Manuscris muzical religios din sec. al XIX-lea, text roşu şi negru legat în pile şi carton, cu însemnări indescifrabile pe coperţi, donat de N. Vasilescu-Capsali, etc.