„Mulţi români au devenit ortodocşi practicanţi în Occident“

Migraţia românilor în ţările europene în căutarea unui trai mai bun a determinat cu timpul şi organizarea unei vieţi bisericeşti pentru fraţii plecaţi dincolo de graniţe. Construirea lăcaşurilor de cult sau reamenajarea unor spaţii liturgice, apropierea românilor prin bisericile din comunităţi, catehezele copiilor sunt doar câteva dintre marile provocări ale traiului în afara graniţelor ţării. Despre specificul pastoraţiei în diasporă şi despre problemele românilor din comunităţile din Germania şi din alte părţi ale Europei, am stat de vorbă cu Înalt Preasfinţitul Mitropolit Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei şi a Europei Centrale şi de Nord.

Cum se simt românii ortodocşi printre alte confesiuni creştine? În Germania nu există discriminare între culte. Este o atmosferă foarte destinsă. Aş spune, chiar, că e o libertate reală. Românii se simt acolo foarte bine. Depinde, însă, de regiunea în care trăiesc. Protestanţii din Germania nu sunt foarte ataşaţi de Biserică. Pe de altă parte, catolicii sunt mult mai tradiţionalişti. Dacă avem credincioşi stabiliţi în Bavaria sau în alte landuri care sunt preponderent catolice, unde tradiţia creştină este mult mai vie decât în celelalte părţi ale Germaniei, atunci şi românii sunt influenţaţi pozitiv de atmosfera generală în care trăiesc. Dacă trăiesc în nord, unde preponderent sunt protestanţi şi care nu sunt prea apropiaţi de bisericile lor, atunci şi românii de aici sunt influenţaţi de spiritul locului. Care sunt provocările pastoraţiei în diaspora? Suntem împrăştiaţi pe întreg teritoriul Germaniei şi nu avem lăcaşuri de cult proprii. Trebuie să împrumutăm întotdeauna de la catolici sau protestanţi. De multe ori ni se pun la dispoziţie anumite spaţii liturgice fără să plătim. Uneori plătim şi chirie. Este o stare de provizorat şi facem eforturi de 16 ani pentru a depăşi această situaţie în cât mai multe locuri prin construirea de biserici sau cumpărarea unor lăcaşuri de cult. În Mitropolia Germaniei şi a Europei Centrale şi de Nord s-au cumpărat aproximativ 10 biserici. Misiunea noastră acolo se desfăşoară permanent. Avem 53 de parohii în Arhiepiscopia Germaniei şi 75 de parohii în toată Mitropolia. În Germania sunt aproximativ 500.000 de români, toţi cu problemele lor. Cât de ataşaţi faţă de Biserică sunt românii din Germania? Fiecare credincios se manifestă după credinţa pe care o are. Dacă a fost ataşat de Biserică în România, îşi continuă ataşamentul şi acolo. Unii descoperă Biserica acolo. Condiţiile în care trăiesc în Germania sunt altele decât în România, cel puţin psihologic. Financiar o duc mai bine, însă intervine problema comunicării cu ceilalţi, a relaţiilor interumane. Românii sunt mai afectivi, mai sentimentali, au mai multă nevoie decât germanii de contacte, de relaţii cu cei din jur. Pentru noi, românii, este foarte importantă comunicarea. Această comunicare şi aceste contacte cu oamenii le găsesc la biserică, în comunitatea din care fac parte. Biserica îi ajută şi din punct de vedere spiritual, dar îşi ajută să-şi menţină identitatea de român, îi ajută să nu uite limba. În diaspora, Biserica trebuie să îmbine asistenţa religioasă cu această misiune. Ca şi în România, credincioşii vin la biserică împinşi de dorinţa lor de a se găsi întreolaltă şi de a se ruga lui Dumnezeu pentru nevoile zilnice. Şi acolo sunt tot felul de probleme ca şi la noi. Omul se duce la Biserică în primul rând pentru că are nevoie de Dumnezeu şi trăieşte sentimental că, dacă mergi la biserică, dacă te rogi, Dumnezeu te ajută. Biserica, slujbele religioase înseamnă un mare suport spiritual în viaţa credinciosului. Cu atât mai mult atunci când eşti izolat de ai tăi, de familia ta şi de cei dragi. Foarte mulţi dintre români nu erau ortodocşi practicanţi în România. Mulţi români ortodocşi au devenit practicanţi în Occident şi din această nevoie, de a avea un suport spiritual şi moral venit din partea Bisericii şi de la confraţi. Ce relaţii există între Biserică şi statul german? Faptul că Mitropolia noastră a fost recunoscută ca şi corporaţie de drept public, ceea ce înseamnă la noi cult public recunoscut de Stat, spune totul. Până mai deunăzi eram asociaţie religioasă, or, asociaţii sunt cu miile în Germania. Am primit cel mai înalt statut de recunoaştere din partea autorităţilor bavareze. Landul Bavaria este cel mai mare din Germania, cu 12 milioane de locuitori, de zece ori mai puternic din punct de vedere economic decât toată România. Am avut înţelegere din partea autorităţilor bavareze. Nu ne-ar fi dat niciodată titlul de cult public dacă n-am fi fost deschişi, dacă n-am fi avut relaţii cu ei, dacă n-am fi răspuns invitaţiilor din partea catolicilor, evanghelicilor sau a altor protestanţi de a participa la diferite manifestări. Asta a contat cel mai mult. Pentru germani este foarte important să fii deschis dialogului. Nu te obligă să faci nimic. Te invită să vorbeşti despre propria identitate şi asta facem de fiecare dată când suntem invitaţi la o conferinţă. Le-a plăcut foarte mult deschiderea noastră, încât avem foarte multe invitaţii. După aceşti ani în care le-am arătat deschiderea şi respectul nostru, am primit şi răsplata meritată. Acest lucru este foarte important, pentru că noi suntem o minoritate în rândul ortodocşilor din Germania. Comunităţile greceşti, sârbeşti sau ruseşti sunt mult mai mari decât cea românească. "În Germania, Biserica nu este separată de Stat" În semn de mulţumire pentru ajutorul oferit comunităţii româneşti din Germania, premierul Bavariei, Horst Seehofer, a primit pe 27 mai 2010 titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, la iniţiativa Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Germaniei şi la propunerea Decanatului Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu. Au fost prezenţi Înalt Preasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, şi decanul facultăţii amintite, Înalt Preasfinţitul Părinte Serafim, autorităţi locale şi centrale, precum şi reprezentanţii universităţii sibiene. "Premierul Horst Seehofer a venit special la Sibiu pentru a primi acest titlu universitar. Îşi planificase de multă vreme o vizită în România. A venit la Bucureşti şi a legat această vizită de evenimentul de la Sibiu. Deşi este doar de un an primul-ministru al Bavariei, Horst Seehofer s-a remarcat ca un politican, un om de stat, cu vederi şi convingeri creştine. Este un catolic practicant care încearcă în politica lui să promoveze valorile creştine ca valori fundamentale pentru societate şi pentru relaţiile dintre oameni. De aceea, între Biserică şi Stat există relaţii excelente, şi asta de zeci de ani de zile. În Germania, Biserica nu este separată de Stat. Şi acest lucru este valabil pentru toate cultele", ne-a spus IPS Mitropolit Serafim.