Nucile, fructe energizante, cu rol terapeutic
Miezul de nucă este un aliment foarte concentrat, cu valoare energetică de 650-700 kcal/100 g, mult mai ridicată decât la alte fructe. Bogăţia în vitamine (C, B, E, PP) şi în săruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, cupru, zinc) constituie o sursă principală de biocompuşi, necesari păstrării echilibrului nutrițional şi nervos, precum şi o bună funcţionare a muşchilor şi oaselor. Pot fi menţionate multiplele proprietăţi terapeutice: nutritive, energizante, tonifiante fizic şi psihic, laxative, vermifuge, emoliente şi calmante.
Prezenţa uleiului din nuci, foarte bogat în unii acizi graşi (linoleic, linolenic, oleic, miristic), asigură proprietăţi colesterolice, depurative şi vermifuge.
Toate aceste componente biochimice au o mare importanţă în alimentaţia copiilor anemici şi rahitici, a convalescenţilor, a bătrânilor, a diabeticilor şi vegetarienilor, deoarece nucile pot înlocui carnea şi conţin o cantitate foarte redusă de glucide solubile.
Pentru cei care nu doresc sau nu îşi permit financiar să consume carne, nucile reprezintă alimente de bază - un pumn de nuci şi o bucată de pâine pot asigura hrana pe zile întregi.
Nuca este un bun remediu pentru îmbunătăţirea memoriei şi a capacităţii de concentrare, un leac minunat contra oricărei boli mintale sau a durerilor de cap. O pastă obţinută din 6-8 nuci măcinate, amestecată cu o lingură de miere polifloră, într-un pahar cu suc natural, dă un energizant de excepţie, consumat prin înghiţituri mici, cu efecte în ateroscleroză şi în reducerea colesterolului.
Efecte favorabile se mai constată în boli cardiovasculare, tuberculoză, diabet, diaree, paraziţi intestinali, litiază renală, enurezis şi dermatoze. S-a constatat că femeile care consumă săptămânal minimum 5 nuci, atât separat, cât şi în diferite preparate de patiserie, vor avea cu 35% mai puţine riscuri de a avea accidente coronariene.
În utilizări externe se recomandă tratarea rănilor infectate (furuncule, eczeme, abcese, flegmoane) cu o pastă din miez măcinat, amestecată cu făină şi smântână sau iaurt gras, care se aplică de două-trei ori pe zi pe zonele afectate. Treptat se constată o colectare a puroiului şi o protejare cutanată, mai ales în caz de arsuri, insolaţii şi bronzare excesivă.
În alimentaţie se recomandă prăjiturile cu nuci, preparate cu zahăr, gălbenuşuri de ou, făină şi vanilie. Este foarte bun consumul unui pahar cu suc de fructe în care s-au introdus câţiva mieji măcinaţi de nucă şi o linguriţă de miere, realizând o băutură excelentă, gustoasă şi cu mare valoare energetică.
Uleiul de nucă, extras prin presarea miejilor, este indicat în alimentaţia dietetică, pentru prevenirea aterosclerozei coronariene, reducerea colesterolului şi combaterea bronşitei cronice, a tuberculozei, constipaţiei, litiazei renale, leucoreei şi a paraziţilor intestinali (inclusiv teniaza şi toxocara). Contra aterosclerozei se iau intern câte două linguri de ulei pe zi, iar la infestarea cu paraziţi intestinali se va consuma, timp de trei seri la rând, câte o salată de cartofi în care s-au pus 50 ml ulei de nucă.
La copiii rahitici şi anemici, precum şi la bolnavii de artrită reumatoidă sau cu artroze la încheieturile dureroase, se recomandă frecţii zilnice pe corp cu ulei din miez de nucă.
(Din arhiva de articole a prof. univ. dr. Constantin Milică)