O zi în tabăra „Licăr de lumină“
Tabăra "Licăr de lumină" este mult mai mult decât ceea ce obişnuim să considerăm de regulă o tabără. Mai mult decât o perioadă de timp petrecută în afara mediului familial, mai mult decât întâlnirea cu locuri, oameni şi experienţe noi, mai mult decât voie bună şi amintiri care însoţesc pe mai departe. Tabăra "Licăr de lumină" este, înainte de toate, o şansă acordată copiilor aflaţi în situaţii de risc, fie că vorbim de abandon şcolar sau delincvenţă juvenilă. De regulă, sunt copii proveniţi din familii defavorizate, copii cu palmele bătătorite de muncă, copii care trăiesc experienţe pe care nu ar fi trebuit să le trăiască la vârsta lor, copii care nu ştiu ce înseamnă "vacanţă", cu atât mai puţin o tabără.
Taberele "Licăr de lumină" sunt organizate în cadrul proiectului "Alege şcoala!", derulat, pentru al treilea an consecutiv, de Patriarhia Română în parteneriat cu Fundaţia World Vision România şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Obiectivele acestui proiect sunt prevenirea şi combaterea fenomenului de părăsire timpurie a şcolii şi prevenirea delincvenţei juvenile prin dezvoltarea unor soluţii alternative, de tip "şcoala de duminică", dar şi concursuri cu premii şi tabere destinate copiilor din mediul rural şi urban, cu vârste cuprinse între 6 şi 16 ani, care să le stimuleze motivaţia pentru educaţie. "Copiii sunt foarte încântaţi de programul care li se propune în aceste tabere cu specific creştin, de faptul că au şansa să întâlnească şi să se împrietenească cu copii din alte zone ale ţării, să înveţe multe lucruri noi, în cadrul atelierelor gândite special pentru ei, să se joace, să se bucure de ieşirile în natură şi să descopere valorile Ortodoxiei, într-un cadru atipic, dar deosebit de atractiv pentru ei. Aici copiii se simt ascultaţi, sunt încurajaţi să se exprime şi să înveţe practic prin joc. Taberele "Licăr de lumină" sunt un mod prin care proiectul "Alege şcoala!" urmăreşte să dezvolte în copii ataşamentul faţă de valori solide, care să-i însoţească pe mai departe şi să-i ajute să devină buni români: Şcoală, Biserică şi Neam", a subliniat pr. inspector Constantin Naclad, coordonatorul acestui proiect la nivel naţional. Anul acesta, taberele "Licăr de lumină" se desfăşoară în două locaţii, respectiv Centrul social-pastoral "Sfânta Cruce", de la Mănăstirea Caraiman, Buşteni, şi Centrul social-pastoral "Sfântul Daniil Sihastrul", de la Mănăstirea Durău. Coordonatorii proiectului precizează că, pe parcursul întregii veri, la aceste tabere participă circa 3.400 de copii aflaţi în situaţie de abandon şcolar din toate judeţele ţării. Nu în ultimul rând, în cadrul acestui proiect naţional au fost organizate aşa-numitele sesiuni de formare de formatori, destinate unui număr de peste 3.000 de preoţi şi profesori de religie, sesiuni de cateheză pentru aproximativ 28.000 de copii şi concursuri naţionale anuale pe teme religioase.
O mare familie duhovnicească
După ce, într-unul din numerele trecute, am poposit pentru o zi în tabăra de la Centrul social-pastoral "Sfânta Cruce", de la Mănăstirea Caraiman, am mers acum şi în mijlocul copiilor din tabăra găzduită de Centrul social-pastoral "Sfântul Daniil Sihastrul", de la Mănăstirea Durău. Ne-am întâlnit aici, la poalele Ceahlăului, cu "cea de-a cincea serie", formată din 170 de copii din judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Vrancea, Buzău, Braşov, Harghita şi Covasna. Potrivit programului fiecărei serii, copiii sosesc în tabără duminică şi până vineri, ziua plecării, au parte de un program menit să împletească jocul cu învăţarea, însă nu oricum, ci într-o "mare familie duhovnicească", cum subliniază coordonatorii taberei.
"Copiii ajung în tabără duminică şi prima zi este una în care ne cunoaştem şi în care sunt încurajaţi să se cunoască între ei. Ziua de luni începe cu Sfânta Liturghie, după care copiii sunt împărţiţi pe grupe de creaţie, în funcţie de dorinţele sau abilităţile pe care fiecare dintre ei le are. Pot alege atelierul de creaţie, în care învaţă să facă diferite lucruri de mână, de la machete şi felicitări până la cruciuliţe şi metaniere, atelierul de pictură, în care sunt iniţiaţi în tainele pictării icoanelor, sau atelierul literar religios, în care sunt încurajaţi să-şi împărtăşească gândurile şi sentimentele prin poezie, prin eseuri, prin cântec, şi în care participă la ore de cateheză sau la jocuri cu tematică biblică.
În fiecare zi de tabără, copiii au şi un program la liberă alegere, când sunt implicaţi, de regulă, în diferite jocuri propuse de asistenţii din tabără. Seara se încheie cu un studiu biblic şi un film cu specific creştin. Excursia se încheie cu un foc de tabără şi, evident, cu premierea copiilor", explică pr. Ştefan Zaharia, coordonator al Biroului de catehizare al Protopopiatului Piatra-Neamţ şi unul dintre cei 17 asistenţi care se ocupă de copiii din această tabără.
Scrisoarea unei fetiţe
Lucrul alături de copii provenind, în general, din familii defavorizate şi aflaţi în situaţii de abandon şcolar este, după cum mărturisesc asistenţii din tabăra "Licăr de lumină", o intensă experienţă de viaţă. "Nu are cum să nu te marcheze, să te schimbe ca om, mai ales că nu este o tabără obişnuită, ci un loc în care încercăm, înainte de toate, să fim o familie, să ne apropiem şi să îi ajutăm pe aceşti copii. De multe ori glumesc cu ei şi le spun "voi aţi venit duminică şi v-aţi trezit joi". Când ajung în tabără, majoritatea sunt de obicei foarte timizi, închişi în ei, aşteptând să vadă ce se întâmplă. Apoi, încetul cu încetul, activităţile în care îi implicăm, rugăciunea şi prietenia cu care îi înconjurăm dau roade şi, când mai este puţin până la plecare, ajung să ne întrebe de ce tabăra durează aşa de puţin. Se transformă, se deschid, se implică, îşi fac prieteni şi încep să se simtă foarte bine. Mulţi dintre ei sunt pentru prima dată în viaţa lor într-o tabără, mulţi merg pentru prima oară cu trenul sau autocarul şi, chiar dacă pare exagerat ce vă spun, am avut copii care au văzut pentru prima oară, în drumul din satul lor până aici, cum arată un bloc. Am avut un copil dintr-un sat din nordul ţării care, la vederea primului bloc, a exclamat: "Uite, case peste case!"", spune părintele Ştefan Zaharia, care îşi aminteşte şi acum, dintre miile de copii care au trecut prin tabăra de la Durău, cazul unei fetiţe care a impresionat pe toată lumea prin scrisoarea pe care a lăsat-o la plecare. "Nu de puţine ori întâlnim copii care nu au părinţi, copii cu handicapuri grave sau pe care problemele de acasă i-au maturizat incredibil. Îmi amintesc şi acum o fetiţă, foarte timidă, care ne-a lăsat la plecare o scrisoare de rămas-bun, în care ne-a povestit viaţa ei de acasă. Tatăl ei murise şi rămăseseră şase copii în grija mamei, într-o situaţie foarte grea. Ne-a povestit, aşa cum a ştiut ea, greutăţile cu care se confruntau zi de zi şi cât de mult i-a plăcut în această tabără. Este greu să redai în cuvinte ce simţi atunci când citeşti astfel de lucruri povestite de un copil şi când vezi suferinţele pe care le îndură. Ne-a impresionat teribil acea scrisoare, iar Patriarhia şi Fundaţia Word Vision au intervenit imediat şi au ajutat familia acelei fetiţe", spune pr. Ştefan Zaharia.
"Mulţi copii nu realizează cât de talentaţi sunt"
În tabăra "Licăr de lumină", copiii proveniţi din familii defavorizate sunt încurajaţi să descopere şi să se descopere. Unii, cu palmele bătătorite de munca câmpului, ajung să prindă drag de pictură. Alţii, care la cei câţiva anişori pe care îi au au cunoscut deja prea multă durere, îşi dau seama că nu sunt chiar singuri, învaţă să vorbească cu Dumnezeu şi să se deschidă în faţa semenilor. Mihai Petre, profesor de sport şi asistent în tabăra de la Durău, spune, la rândul său, că întâlnirea cu aceşti copii l-a marcat profund. "Sunt profesor la o şcoală particulară din Bucureşti şi trecerea de la lumea cu care eram obişnuit la întâlnirea cu aceşti copii a fost una foarte intensă, foarte marcantă. În şcoala mea, copiii sunt familiarizaţi cu ultimele tehnologii, sunt veseli, exuberanţi, deschişi, aici, mulţi dintre copii sunt timoraţi şi poartă cu ei poveşti de necrezut pentru mine. Tocmai de aceea privim rolul nostru aici ca pe o misiune şi nimic nu poate să te bucure mai tare decât momentul în care poţi să le aduci o bucurie, să ţi-i apropii, să-i mângâi, să-i încurajezi şi să auzi, apoi, că au reuşit să păşească pe un drum mai bun. Am avut, în seriile trecute, un copil care nu mai mergea de doi ani la şcoală, spunându-ne că se simte mai bine să pască vacile în pădure. După ce a fost în tabără, am reuşit să-l convingem să reia şcoala. Întâlnim, de asemenea, foarte mulţi copii care nici măcar nu realizau cât de talentaţi sunt, fie că vorbim de scris, de pictură sau de alte şi alte lucruri, pe care i-am încurajat să-şi cultive aceste talente, am luat legătura cu preoţii parohi din localităţile din care veneau şi am convenit să-i sprijine în acest sens. Acestea sunt cele mai mari satisfacţii pe care, din punctul nostru de vedere, al celor care stăm alături de copii, le poţi avea", spune Mihai Petre.
"Biserica s-a străduit să descopere copiii talentaţi şi să îi încurajeze să-şi cultive talantul"
Despre proiectul "Alege şcoala!", Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a apreciat că este "o iniţiativă de succes a Patriarhiei Române, în parteneriat cu Organizaţia World Vision România, desfăşurată sub egida programului "Hristos împărtăşit copiilor"". "Prin intermediul acestui proiect, Biserica intervine în educaţia copiilor aflaţi sub risc de abandon şcolar, pentru a-i integra comunităţii care se întemeiază pe cultura iubirii şi a comuniunii. Prin activităţile organizate până în prezent în cadrul proiectului "Alege şcoala!" - ore de cateheză în parohii, seminarii de formare pentru preoţi, tabere de creaţie destinate copiilor -, Biserica s-a străduit să suplinească lipsa de afecţiune părintească şi a atmosferei de familie, să descopere copiii talentaţi şi să îi încurajeze să-şi cultive talantul. Dorindu-vă succes în activitatea pe care o desfăşuraţi, rugăm pe Hristos Domnul să reverse darurile Sale cele bogate peste toţi ostenitorii acestui proiect şi peste toţi copiii care vor participa la desfăşurarea lui", a spus Preafericitul Părinte Patriarh.
Un proiect de succes, extins la nivel naţional
În anul 2009, Patriarhia Română şi Fundaţia World Vision România au iniţiat proiectul "Alege şcoala! 1", aflat în derulare în zece eparhii din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, cu scopul prevenirii şi combaterii fenomenului abandonului şcolar şi a delincvenţei juvenile prin dezvoltarea unor soluţii educaţionale alternative de tipul şcolii de duminică, necesare motivaţiei pentru educaţie a copiilor din mediul rural şi urban cu vârste cuprinse între 6 şi 16 ani. Date fiind rezultatele încurajatoare obţinute, s-a decis extinderea acestui proiect la nivel naţional şi s-a trecut la o nouă etapă, "Alege şcoala! 2", derulată prin intermediul aceluiaşi parteneriat între Patriarhia Română şi Fundaţia World Vision România şi cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013, Axa Prioritară 2, Domeniul Major de Intervenţie 2.2.
Proiectul "Alege şcoala!" se derulează pe parcursul a trei ani (2010 - 2013), în celelalte eparhii din ţară ale Patriarhiei Române principalele activităţi constând în formarea specifică (în cadrul a 145 de sesiuni de formare) a cel puţin 2.000 de preoţi şi profesori de religie implicaţi în prevenirea fenomenului abandonului şcolar, în vederea dezvoltării deprinderilor de lucru cu copiii şi a aptitudinilor psihopedagogice. De asemenea, proiectul include organizarea de întâlniri de tipul şcolii de duminică pentru aproximativ 18.000 de copii din mediul rural şi urban, organizarea a 144 de tabere de creaţie la care vor participa peste 6.000 de copii şi a unui concurs naţional pe teme religioase cu premii.