Parcul Naţional Retezat, o minune a lumii

În Masivul Retezat a fost creat, în 1935, Parcul Naţional, care se întinde pe o suprafaţă de 38.047 ha. Declarat „rezervaţie a biosferei“ din anul 1979, având statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, Parcul Naţional Retezat face parte şi din reţeaua ecologică europeană Natura 2000. Importanţa parcului ar putea lua o şi mai mare amploare odată cu declararea acestuia „minune naturală a lumii“. Până pe 7 iulie mai poate fi votat la categoria păduri, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, în cadrul competiţiei internaţionale „New 7 Wonders - Nature“.

Până pe 7 iulie, românii mai pot vota Parcul Naţional Retezat în competiţia internaţională „New 7 Wonders“ - Noile şapte minuni ale lumii. În această primă fază vor fi alese, pe baza votului exprimat pe site-ul organizatorilor, primele 77 de posibile minuni naturale. Dintre acestea, un comitet condus de prof. Federico Mayor, director general al UNESCO, va selecta 21 de finaliste, care vor fi anunţate pe data de 21 iulie 2009. Finalistele vor fi iar supuse votului publicului începând cu această dată şi până în 2011. Parcul Naţional Retezat, singurul loc din ţară nominalizat în acest concurs, a fost inclus în grupa E: păduri, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, din care mai fac parte alte 55 de locuri din întreaga lume. Cum putem vota minunile naturale Potrivit site-ului oficial, se poate vota pe internet sau telefonic. În cazul primei variante, se accesează adresa http://www.new7wonders.com/nature/en/vote_on_nominees/?firstselectâ5:115, Members/Voting Details, se parcurg câmpurile obligatorii indicate, după care votul va fi validat abia după ce se va da clic pe linkul din mesajul trimis automat de pe site-ul New7Wonders pe adresa de e-mail indicată de votant. În ceea ce priveşte votul telefonic, se apelează numărul 0041 77 312 4041, iar după mesajul de întâmpinare trebuie introdus codul de trei cifre (541) alocat pentru Parcul Naţional Retezat. Potrivit reprezentanţilor Parcului Naţional Retezat, votul devine valid doar după terminarea mesajului de confirmare (thank you message) al robotului telefonic. Convorbirea nu durează mai mult de un minut şi este taxată potrivit tarifelor practicate cu Elveţia. De Ziua Europeană a Parcurilor, pe 24 mai, România se afla pe locul 32 în grupa E, iar în luna iunie Retezatul a reuşit să urce, pe rând, pe locul 17 şi, ulterior, pe 12. Comitetul 7Wonders va alege 21 de candidate dintre primele 11 clasate în fiecare din cele 7 grupe. Promovare gratuită, avalanşă de turişti Avantajele alegerii Parcului Retezat între cele 22 de finaliste îl reprezintă atragerea turiştilor din străinătate şi, implicit, creşterea veniturilor tuturor actorilor implicaţi. La acestea se adaugă o promovare gratuită a imaginii ţării noastre în lume. „Câştigătorii şi participanţii la competiţia Cele 7 Noi Minuni ale Lumii - construcţii făcute de om au înregistrat, anul trecut, niveluri record de creştere a beneficiilor provenite din turism, în unele cazuri veniturile crescând cu 70%“, a declarat Nadja Rahal, oficial din conducerea fundaţiei organizatoare a competiţiei cu acelaşi nume - New 7 Wonders. În ceea ce priveşte posibilitatea ca, odată cu o promovare intensă, specificul sălbatic al acestui colţ de rai să dispară, reprezentanţii Parcului Naţional Retezat (PNR) susţin că acest lucru nu se va întâmpla, „numeroase parcuri din lume îşi păstrează caracteristicile naturale în ciuda faptului că sunt vizitate de milioane de turişti“. „Ideea este să vină mulţi turişti străini în România, atraşi de capitalul natural al acesteia. Prin programe turistice bine puse la punct, conduşi de ghizi români, specializaţi, turiş-tii pot face ieşiri scurte de câte o zi în Retezat, iar restul timpului pot să-l petreacă în zonele din jur. De exemplu, în partea de nord se vor putea caza în cabanele şi pensiunile din comuna Sălaşu de Sus şi vor putea mânca alimente fără E-uri, produse în gospodăriile sătenilor. Ţara Haţegului are multe de arătat oaspeţilor săi“, susţine Zoran Acimov, directorul Administraţiei PNR, care se declară încrezător în faptul că „Retezatul central va rămâne locul montaniarzilor cu rucsacul în spate, al celor care ştiu să respecte natura“. Motivele pentru care Parcul Retezat merită să fie protejat Parcul Naţional Retezat - Rezervaţie a Biosferei se află în partea de vest a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând o suprafaţă de 38.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu, şi este locul unde natura a avut mai puţin de suferit din cauza intervenţiei oamenilor. Aici pot fi găsite 1.190 de specii de plante - peste o treime din speciile de plante din România, dar şi 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute în altă parte. De asemenea, multe plante rare sau aflate în pericol încă mai pot fi admirate în Retezat. Potrivit specialiştilor, aici există un echilibru între carnivore şi ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuţi urşi, lupi şi râşi, dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri şi multe alte vieţuitoare. Tot în Retezat trăiesc 185 de specii de păsări, în acelaşi masiv găsindu-se un relief tipic glaciar, cu văi, lacuri şi circuri glaciare, dar şi calcare împânzite de chei, peşteri şi avene. Retezatul are „80 de ochi albaştri“, reprezentaţi de cele 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte albastrul cerului, aici găsindu-se cel mai întins lac glaciar din România - Lacul Bucura - şi, tot aici, putând fi admirat şi cel mai adânc lac glaciar din România - Lacul Zănoaga. De asemenea, în Retezat sunt peste 20 de vârfuri mai înalte de 2.000 de metri. În masivul Retezat se poate ajunge cu trenul pe ruta Târgu Jiu-Petroşani-Simeria sau Petroşani-Lupeni, dar şi cu maşina, pe şoseaua Târgu Jiu-Petroşani-Haţeg-Simeria-Deva, dar şi dinspre Caransebeş. Spre Parcul Naţional Retezat, accesul se face din Baru, Pui, Ohaba de sub Piatră, Subcetate, de unde pornesc drumuri asfaltate sau forestiere, şi pe drumul 66A, Vulcan-Lupeni-Câmpuşel. Rezervaţiile naturale din imediata apropiere a parcului Rezervaţii naturale paleontologice: - Depozitele continentale de dinozaurieni de la Sânpetru, rezervaţie paleontologică, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, comuna Sântămărie Orlea; - Depozitele continentale cu ouă de dinozaurieni Tuştea, rezervaţie paleontologică, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, comuna Unirea; - Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Rezervaţii naturale speologice: - Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, rezervaţie de tip mixt, localitatea Cioclovina, com. Boşorod - Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina; - Peştera de la Tecuri, rezervaţie speologică, situată în Valea Pietrosului, comuna Baru Mare - Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina; - Peştera Zeicului, rezervaţie speologică pe Valea Scorotei, în Retezatul calcaros, pe raza localităţii Câmpu lui Neag; - Peştera cu Corali, rezervaţie speologică pe Jiul de Vest, comuna Câmpu lui Neag. Rezervaţii naturale botanice: - Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, rezervaţie botanică aparţinând comunei Sălaşu de Sus; - Mlaştina de la Peşteana, rezervaţie botanică pe teritoriul satului Peşteana, comuna Densuş; - Calcarele de la Faţa Fetei, rezervaţie botanică în amonte de satul Clopotiva, comuna Râu de Mori; - Vârful Poienii, rezervaţie botanică de la Ohaba de sub Piatră, comuna Sălaşu de Sus; - Pădurea Slivuţ, rezervaţie botanică; - Cheile Crivadiei, rezervaţie naturală de tip mixt pe teritoriul satului Crivadia, comuna Băniţa; - Dealul şi Peştera Bolii, rezervaţie naturală de tip mixt, comuna Băniţa; - Castanii comestibili de la Suseni, Râu de Mori. Vestigii istorice şi culturale: - Ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei Romane, şi un muzeu cu vestigii din perioada respectivă; - Biserica Densuş, simbol al creştinităţii timpurii, sec. al X-lea, cea mai veche biserică ortodoxă din piatră din lume în care se mai oficiază slujbe; - Biserica Peşteana, a Sfântului Prooroc Ilie, sec. al XIII-lea; - Biserica Râu de Mori, cu hramul „Duminica tuturor sfinţilor“, datată de unii autori în secolul al X-lea; - Conacul Cândea şi Cetatea medievală şi Mănăstirea Colţ, Suseni - Râu de Mori; - Biserica Ostrov, situată în lunca Râului Mare, ridicată în sec. al XIII-lea; - Mănăstirea Prislop, ridicată de călugărul Nicodim la 1400, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân; - Castelul Sântămărie Orlea, sec. al XIII-lea, amenajat ca hotel în circuitul turistic actual; - Biserica Sântămărie Orlea, ridicată în sec. al XIII-lea. - Biserica Sânpetru, ctitorie cnezială de la sfârşitul secolului al XIII-lea; - Biserica Iobagilor din Sălaş; - Curtea fortificată a cnejilor din Sălaş, sec. al XIV-lea; - Cetatea medievală Mălăieşti, sec. al XIV-lea; - Biserica din Nucşoara; - Biserica medievală „Sf. Nicolae“ din Râu Bărbat, cu prima atestare documentară în 1411.