Participarea copiilor și a tinerilor la orele de Religie este un drept constituțional
În urma apariției unor materiale jurnalistice care aduc în discuție o pretinsă predare „ilegală” a disciplinei Religie, Patriarhia Română aduce următoarele precizări:
1. Potrivit Constituției României, „Statul român asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege” (art. 32, alin. 7). Totodată, Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede: „Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor” (art. 18). Așadar, participarea copiilor și a tinerilor la orele de Religie este un drept constituțional, dezvoltat normativ prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și prin Metodologia pentru predarea disciplinei Religie (aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 7.047/ 22 decembrie 2025, cu conținut similar Metodologiei de organizare a predării disciplinei Religie în învățământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării științifice nr. 5.232/14 septembrie 2015 și modificată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.218/16 februarie 2018).
2. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede: „Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal includ Religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unități de învățământ, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de Religie, conform confesiunii proprii. Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de Religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opțiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinților/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de Religie, situația școlară se încheie fără disciplina Religie” (art. 87, alin. 1-2).
3. Potrivit Metodologiei pentru predarea disciplinei Religie, cererea pentru a frecventa orele de Religie se înregistrează în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și este valabilă pe toată perioada de școlarizare în învățământul preuniversitar sau până la schimbarea opțiunii (art. 3, alin. 4-5). Această prevedere asigură atât dreptul constituțional de a participa la ora de Religie, cât și pe cel al libertății conștiinței, fiind în conformitate cu Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
4. Cu privire la notarea elevilor la ora de Religie, menționăm că evaluarea face parte din specificul oricărei materii școlare. Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluții alternative la notă constituie un afront adus statutului acesteia ca disciplină școlară (parte a trunchiului comun - aspect recunoscut și prin Decizia Nr. 669/2014 a Curții Constituționale a României). Nota funcționează ca un stimulent al învățării și este apreciată de elevi și profesori ca un barometru al strădaniei elevilor. Efortul depus de elevi în acumularea de cunoștințe și în formarea de atitudini și conduite moral-religioase cere să fie răsplătit și valorizat.
5. Amintim faptul că, în România, Religia a fost prima disciplină în catalog, până la regimul comunist ateu. Totodată, precizăm că în majoritatea țărilor europene, Religia se studiază confesional. În mai multe state din Uniunea Europeană, se alocă Religiei o oră (de exemplu, în Croația, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Polonia, Slovacia, Spania, Suedia) sau două ore pe săptămână (de exemplu, în Austria, Belgia, Cipru, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Malta). Prezența disciplinei Religie în sistemele de învățământ europene reprezintă expresia unei continuități la nivel pedagogic și instituțional, precum și o recunoaștere și o formă de valorificare a potențialului formativ-educativ al valorilor creștine, propuse prin intermediul acestei discipline de învățământ, în formarea personalității umane la nivel cognitiv, afectiv, volitiv și atitudinal.
Disciplina Religie contribuie la dezvoltarea identității personale și la cunoașterea valorilor culturale ale umanității și propune elemente de morală aplicată, necesare sănătății spirituale a persoanei și a comunității. Cultele religioase susțin o educație integrală a elevilor și colaborează în proiectarea elementelor comune din programele școlare. De aceea, elevii, în număr foarte mare, doresc să participe și sunt înscriși la ora de Religie.
Biroul de presă al Patriarhiei Române