Pasajul Basarab ar putea fi declarat de utilitate publică şi finalizat

Consilierii municipali bucureşteni au aprobat proiectul privind solicitarea către Guvern de a emite o hotărâre prin care Pasajul Basarab să fie declarat de utilitate publică şi procedurile de expropriere să continue, pentru a putea fi finalizate lucrările la acest obiectiv

Potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Primăriei Capitalei, consilierii au votat exproprierea a 16 imobile din zona Basarab, la o valoare estimată de 104 milioane de lei. Proiectul referitor la exproprierile de la Basarab a trecut cu amendamentul formulat de consilierul general Doru Giugula, care a cerut ca cele 16 imobile să fie trecute pe un plan, pentru a se evita „orice dubiu şi suspiciune de ilegalitate“. După ce a fost votat proiectul de la Basarab, consilierii au mai aprobat şi hotărârile referitoare la declanşarea procedurii pentru imobilele rămase de expropriat, precum şi sumele globale estimate ale despăgubirilor în vederea continuării şi finalizării lucrărilor de interes public local. Este vorba despre proiectele „Dublarea Diametralei N-S pe tronsonul Buzeşti-Berzei-Vasile Pârvan-B. P. Hasdeu-Uranus-Calea Rahovei“ - peste un miliard de lei, şi „Supralărgirea str. Gheorghe Ionescu Siseşti-bd. Ion Ionescu de la Brad“ - cu 85 milioane lei. Trei milioane de euro, pentru 19 metri pătraţi Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, declara, înaintea şedinţe CGMB, că proiectul pentru continuarea lucrărilor la Pasajul Basarab nu a trecut până acum, deoarece „s-a votat cu o copită politică“. Edilul-şef a arătat că şi pretenţiile de-a dreptul exagerate în ceea ce priveşte valoarea exproprierilor, ridicate de unii proprietari, au blocat lucrările. În acest sens, primarul a dat exemplul unui proprietar care a cerut despăgubiri în valoare de trei milioane de euro, pentru o suprafaţă de 19,2 metri pătraţi. Pe de altă parte, primarul a arătat că pilonii de la Pasajul Basarab, care au aproape 70 de metri înălţime, sunt în pericol de a se prăbuşi în cazul unui cutremur, pentru că lucrările au fost oprite fără a fi asigurate. Pasajul Basarab trebuia finalizat în februarie 2009, constructor fiind societatea Anstaldi Spa - FCC Construccion. Costurile au fost estimate la circa 80 de milioane de lei, fără exproprieri, în condiţiile în care licitaţia a fost câştigată cu o soluţie alternativă, acceptată pentru diminuarea preţului. Primăria Capitalei a anunţat că despăgubirile acordate de comisia specială au fost estimate la 75,6 milioane de lei. Potrivit municipalităţii bucureştene, o estimare a costurilor socio-economice cauzate de întreruperea lucrărilor la Pasajul Basarab (pierderile municipalităţii şi ale cetăţenilor) relevă următoarele concluzii: pierderi cauzate de costurile de operare a vehiculelor - 6,6 milioane euro/an, pierderi cauzate de întreruperea circulaţiei tramvaielor - 101 mii euro/an, costuri suplimentare pentru întreţinerea drumurilor adiacente - 1,58 milioane euro/ an, pierderi cauzate de risipa de timp a populaţiei - 31,7 milioane de euro/an şi costurile poluării - 378 mii euro/an.