Poezii creştine

Paşi pe cer

Ion Beldeanu Seara colindăm marginile oraşului totdeauna marginile pentru că acolo poţi oricând să te pierzi în apele verzi ale uitării Colindăm străzile cu nume de logofeţi şi de vinuri vechi risipind nostalgii Cineva povesteşte întâmplări cu flori de cireş şi sâni de fecioară Şi miroase a toamnă şi a pietre de moară Cuvintele mi se lovesc de frunte cu clinchete albastre Şi iată-mă deodată plutind, plutind Cerul mi-atinge gleznele Şi gleznele-mi ating cerul Răcoros şi fără de întoarcere.