Prezentare de carte: Un pelerinaj în lumea muzicii
O nouă apariţie editorială pe tărâm muzical vine în întâmpinarea publicului iubitor de muzică şi a specialiştilor în domeniu, propunându-le un pelerinaj în lumea artei sonore.
Este vorba despre „Dicţionarul Universal de Muzică“, publicat la Editura Litera Internaţional, lucrare realizată de către un colectiv de cadre didactice (Jean Lupu, Daniela Caraman-Fotea, Nicolae Racu, Gabriel-Constantin Oprea, Eugen-Petre Sandu) sub coordonarea cunoscutului şi apreciatului dirijor al Corului „Symbol“, diac. prof. Jean Lupu. Lucrarea se prezintă în condiţii grafice excelente, conţinând un număr de 432 de pagini şi având anexat un CD care cuprinde şi varianta digitală a dicţionarului. Conţinutul dicţionarului este structurat în două părţi: termenii muzicali expuşi în ordinea alfabetică şi indexul alfabetic al muzicienilor amintiţi în interiorul acestuia. Noutatea şi calitatea deosebită a lucrării rezidă din abordarea în premieră a domeniilor muzicii religioase şi folclorului, dar şi din sfera celei de divertisment, alături de cei din muzica cultă, din explicarea bine argumentată a termenilor şi din actualizarea informaţiei prezentate. De exemplu, din domeniul muzicii religioase, în general, sunt clarificaţi o serie de termeni care în majoritatea lor erau fie înţeleşi greşit, fie necunoscuţi de către publicul larg (antifonie, antologhion, muzică bisericească, muzică bizantină, cantilenă, chimvale, doxologie, ftora, graduale, ipacoi etc.) Indexul alfabetic al muzicienilor, reprezentanţi ai genurilor muzicale tratate în partea întâi, aduce elemente biografice din viaţa slujitorilor artei muzicii, care sunt prezentate succint. Este remarcabilă tratarea sintetică, dar şi interdisciplinară a informaţiilor, în acest fel lucrarea atingându-şi cu brio scopul propus, de popularizare a muzicii, mai ales în rândul tinerilor . După cum mărturisea însuşi prof. diac. Jean Lupu, cel care nu doar a coordonat acest proiect, dar a avut şi iniţiativa realizării lui, utilitatea dicţionarului este subsumată conceptului de ,,ştiinţă muzicală popularizată“. Chiar faptul că autorii sunt cadre didactice vine să argumenteze ideea că aceştia, în calitate de ,,semănători“ ai ogoarelor sufleteşti ale tinerilor, şiau propus să cultive rod bogat, înmulţindu-şi astfel talanţii cu care au fost dăruiţi de Dumnezeu.