„Programul pentru România a fost un succes pentru FMI“

"În numai o lună şi jumătate, situaţia economiei româneşti s-a schimbat radical. Vedem semnale din ce în ce mai puternice că începe procesul de creştere economică. Economia s-a stabilizat, riscurile s-au redus, tranşele au fost eliberate, iar România şi-a realizat obiectivele. În viitorul program, trebuie să valorificăm aceste succese, pentru a trece de la stabilizarea economiei, la creşterea economică", consideră şeful misiunii FMI în România, într-un interviu acordat agenţiei Agerpres.

Deficitul bugetar s-a redus substanţial, iar anul trecut, când ţinta era de 6,8%, a scăzut la 6,5%. Anul acesta va fi de circa 4,4% şi se pare că suntem pe calea cea bună pentru a avea un deficit de 3% anul viitor. Sectorul financiar, care ar fi putut intra în criză, a evitat acest lucru, băncile străine nu şi-au retras capitalul din România, dobânzile scad, iar cursul de schimb s-a stabilizat, sunt câteva dintre succesele relaţiei FMI-România, enumerate de şeful misiunii Fondului Monetar la Bucureşti, Jeffrey Franks, într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Agerpres. Toată lumea se aştepta, chiar şi la sosirea misiunii FMI la Bucureşti, că România urma să tragă ultima tranşă a împrumutului de la FMI. Ce a determinat această schimbare extrem de bruscă, dat fiind că, după nici trei săptămâni, România a decis că nu mai are nevoie de ultima tranşă, în valoare de aproximativ un miliard de euro? Am avut periodic discuţii cu Banca Naţională a României asupra necesităţii de a trage ultima tranşă, în contextul în care mai multe ţări din regiune au decis să nu mai acceseze ultimele tranşe din programele pe care le aveau cu FMI. Aşa s-a întâmplat în Ungaria, în Serbia, deci nu este ceva neobişnuit. BNR a făcut o evaluare a rezervelor sale şi, pentru că măsurile politice foarte dure adoptate în 2010 păreau să dea rezultate, Banca Centrală a considerat că era mai prudent să lase banii la Washington. Care ar fi diferenţele dintre situaţia economiei româneşti de acum şi cea de la data întocmirii precedentului raport? În numai o lună şi jumătate, situaţia economiei româneşti s-a schimbat radical. Vedem semnale din ce în ce mai puternice că începe procesul de creştere economică. Deşi creşterea este încă slabă, ea începe să se manifeste. Cea mai mare deosebire dintre situaţia din decembrie şi cea de acum este că Guvernul a aprobat o serie de măsuri dificile, care trebuiau să fie luate înainte de raportul de evaluare şi, pentru că aceste măsuri au fost luate, încrederea în economia românească a crescut, ceea ce se vede în atitudinea investitorilor străini, în nivelul riscului de ţară al României şi chiar şi în diminuarea "vacarmului" politic. "Ne-am obişnuit cu poziţia de ţapi ispăşitori" Reformele aplicate în România au fost de multe ori considerate a fi fost mai dure decât cele din Grecia. Era această duritate necesară? Ţările care au avut dezechilibre mai mari la începutul crizei mondiale au trebuit să facă şi ajustări mai dure. În România, la începutul crizei au existat deficite substanţiale, atât cel bugetar, cât şi cel de cont curent şi, ca atare, a fost necesar să se facă mai multe eforturi decât în alte ţări. Dar, în cadrul regiunii din care face parte, România nu a fost ţara în care s-au făcut cele mai dure ajustări. Şocul a fost mult mai mare în Ucraina şi în ţările baltice. În Grecia au fost făcute anul trecut aceste reforme foarte dure, dar să nu uităm că Grecia abia începe procesul de reformă, în timp ce România face aceste reforme de doi ani. Uneori, duritatea reformelor pune FMI într-o poziţie de ţap ispăşitor, acuzat că a dictat una sau alta dintre măsuri. Asta se întâmplă în numeroase ţări. Este o poziţie cu care ne-am obişnuit şi nu îmi pasă cine este acuzat, atâta timp cât politicile se schimbă în sensul corect. "Nu vă puteţi relaxa politicile, considerând că a trecut criza" Consideraţi că politicile s-au schimbat aşa cum trebuia în România? Cred că da, dacă ne uităm că deficitul bugetar s-a redus substanţial, iar anul trecut a scăzut la 6,5%, când ţinta era de 6,8%. Va fi circa 4,4% anul acesta şi se pare că suntem pe calea cea bună pentru a avea un deficit de 3% anul viitor, ceea ce este o realizare extrem de importantă. Sectorul financiar, care ar fi putut intra în criză, a evitat acest lucru, băncile străine nu şi-au retras capitalul din România, dobânzile scad, cursul de schimb s-a stabilizat, deci sunt multe rezultate pozitive. În ce condiţii ar putea fi redusă, până la finele anului, fiscalitatea pe forţa de muncă? Nu sunt expert în piaţa muncii din România, dar aş spune că provocarea pentru piaţa muncii este să devină flexibilă şi să asigure o creştere a productivităţii. Muncitorii trebuie să fie bine instruiţi şi să devină astfel mai productivi. Toate acestea sunt foarte importante pentru că, mai devreme sau mai târziu, România va intra în Zona Euro, iar acolo, dacă ai probleme de productivitate, nu-ţi poţi compensa moneda naţională. De aceea trebuie să aveţi o piaţă a muncii flexibilă, care să asigure creştere rapidă şi competitivitate. Pentru că v-aţi referit la Zona Euro, credeţi că există pericole de contagiune pentru România? Până acum, nu prea au fost cazuri de contagiune din ţările din Zona Euro în România, dar trebuie să fim precauţi şi, de aceea, este necesar acest acord preventiv. Este o poliţă de asigurare împotriva unor dificultăţi ce ar putea să apară în viitor. Nu vă puteţi relaxa politicile, considerând că a trecut criza din România. Trebuie să vă asiguraţi că nu sunteţi vulnerabili, tocmai pentru că există primejdii la orizont. "Aş vrea să vizitez mănăstirile din Bucovina" Având în vedere tot ce ne-aţi spus, este România o poveste de succes pentru FMI? Cred că a fost un succes important. Economia s-a stabilizat, riscurile s-au redus, tranşele au fost eliberate, iar România şi-a realizat obiectivele. În viitorul program, trebuie să valorificăm aceste succese, pentru a trece de la stabilizarea economiei, la creşterea economică. Veţi reveni aici, după ce nu veţi mai fi şeful misiunii pentru România? Mi-ar plăcea foarte mult să vin ca turist, fără să mai muncesc 12-14 ore pe zi. M-aş duce să vizitez mănăstirile din Bucovina, pe care nu am avut prilejul să le văd, dat fiind că acestea sunt atât de departe de Bucureşti.