Proiect de promovare a bisericilor din lemn din Ţara Beiuşului

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Sofronie, Episcopul Oradiei, în sala de şedinţe a Protopopiatului Beiuş a avut loc, marţi, 17 august, prezentarea publică a unui proiect de conservare şi promovare a bisericilor de lemn din partea de sud a judeţului Bihor, intitulat: "Diamante arhitecturale - biserici de lemn din Ţara Beiuşului".

Proiectul "Diamante arhitecturale - biserici de lemn din Ţara Beiuşului" este un parteneriat realizat între Protopopiatul Beiuş, Primăria municipiului Beiuş şi postul de televiziune Naţional TV Beiuş, în valoare de 28.600 lei şi susţinut de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Are ca obiectiv principal evidenţierea şi promovarea elementelor unice de arhitectură şi pictură a unui număr de 33 de biserici de lemn dintr-un total de 40 câte sunt în evidenţele Protopopiatului Beiuş. Lista bisericilor din lemn din proiect curpinde: "Buna Vestire" din Belejeni, comuna Drăgăneşti (1818), "Sf. Ioan Teologul" din Brădet, comuna Bunteşti (1733), "Pogorârea Sf. Duh" din Câmpani de Pomezău (1834), "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Ceişoara, comuna Ceica (1734), "Sf. Gheorghe" din Cociuba Mică, comuna Pietroasa (sec. XVII), "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Coleşti, oraş Vaşcău (sec. XVIII), "Adormirea Maicii Domnului" din Copăceni, comuna Sâmbăta (sec. XVII), "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Cotiglet, comuna Ceica (sec. XVIII), "Schimbarea la Faţă" din Dumbrăvani, comuna Bunteşti (sec. XVIII), "Pogorârea Sf. Duh" din Duşeşti, comuna Ceica (sec. XVIII), "Sf. Dimitrie" din Fânaţe, comuna Câmpani (1796), "Adormirea Maicii Domnului" din Goila, comuna Căbeşti (sec. XVIII), "Sf. Nicolae" din Gurbeşti, comuna Căbeşti (1799), "Înălţarea Domnului" din Hinchiriş, comuna Lazuri de Beiuş (sec. XVIII), "Pogorârea Sf. Duh" din comuna Lazuri de Beiuş (1696), "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Luncasprie, comuna Dobreşti (1725), "Adormirea Maicii Domnului" din Mierag, comuna Tărcaia (1756), "Buna Vestire" din Ogeşti, comuna Sâmbăta (1769), "Sf. Mucenic Teodor Tiron" din comuna Rieni (1754), "Sf. Nicolae" din Rotăreşti, comuna Sâmbăta, (sec. XIX), "Sf. Gheorghe" din Saca, comuna Budureasa (1724), "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Şebiş, comuna Drăgăneşti (1734), "Sf. Ioan Gură de Aur" din Stânceşti, comuna Bunteşti (1750), "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din comuna Şoimi (sec. XVIII), "Sf. Nicolae" din Şoimuş, comuna Remetea (1752), "Adormirea Maicii Domnului" din Talpe, comuna Drăgăneşti (1731), "Pogorârea Sf. Duh" din Tărcăiţa, comuna Tărcaia (1796), "Adormirea Maicii Domnului" din Topa de Jos, comuna Dobreşti (1756), "Adormirea Maicii Domnului" din Totoreni, comuna Tărcaia (1697), "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Valea de Jos, comuna Rieni (1738), "Sf. Nicolae" din Vălani de Pomezeu, comuna Pomezeu (1730), "Sfinţii Trei Ierarhi" şi "Sf. Gheorghe" din Cucuceni, comuna Rieni (1730), "Izvorul Tămăduirii" de la Mânăstirea Izbuc (sec. XVIII). Valorificarea monumentelor de arhitectură bisericească Vechimea acestor biserici este cuprinsă între 200 şi 250 de ani, două dintre ele depăşind vechimea de 300 de ani, cea de la Lazuri de Beiuş, având vechimea de 314 ani iar cea de la Totoreni 313 ani. Prin acest demers se urmăreşte punerea în valoare a bisericilor de lemn din Ţara Beiuşului, introducerea lor într-un circuit turistic format din arealul geografic cuprins între staţiunea montană Stâna de Vale, Parcul Naţional Padiş, staţiunea montană Vârtop-Arieşeni şi staţiunea Băile Felix, valorificarea resurselor naturale din zona de influenţă a bisericilor, îmbunătăţirea situaţiei economico-financiare a locuitorilor din Ţara Beiuşului prin atragerea unui număr de cel puţin 5.000 de turişti pe an, implicarea tineretului în activitatea cultural-religioasă şi asigurarea dezvoltării durabile a localităţilor respective. Proiectul, realizat de Gelu Hasan, din cadrul Primăriei Beiuş, şi coordonat de pr. protopop Ioan Balint, se derulează în perioada 26 iulie 2010 - 15 noiembrie 2010 şi este implementat prin realizarea a 400 de broşuri promoţionale, 300 pliante, 40 de indicatoare pentru direcţionarea turiştilor spre biserici, realizarea unui film documentar de lungmetraj şi a unei expoziţii itinerante în diverse centre culturale ale ţării, parteneriate media. La finalul proiectului va avea loc o întâlnire la care vor fi prezentate rezultatele imediate, precum şi perspective şi sustenabilitatea viitoarelor acţiuni. Cu această ocazie va fi difuzat şi filmul documentar realizat ce urmează a fi difuzat prin postul de televiziune Naţional TV Beiuş, în calitate de partener. Biserici monument, necunoscute Demararea acestui proiect a fost determinată de slaba, aproape inexistenta lor cunoaştere pe plan naţional, deşi nu sunt cu nimic mai prejos decât altele (cum ar fi cele din Maramureş) dar şi de starea de degradare a unora dintre ele, credincioşii neavând resursele financiare pentru a le readuce la standardele prevăzute de Ministerul Culturii. Totuşi, pentru a nu se deteriora şi mai mult, unele dintre ele au fost acoperite provizoriu, ca o măsură de compromis, cu tablă sau ţiglă până când se va ivi posibilitatea refacerii acoperişului cu şindrilă. În această idee, proiectul îşi propune şi atragerea de potenţiali investitori pentru restaurarea şi aducerea lor la înfăţişarea iniţială. În cadrul prezentării proiectului, pe 17 august, părintele protopop Ioan Balint a adus calde mulţumiri Administraţiei Fondului Cultural Naţional pentru selecţia şi finanţarea acestui proiect, Primăriei municipiului Beiuş, presei şi televiziunilor prezente la acest eveniment, transmiţând, totodată, arhiereasca binecuvântare a Preasfinţiei Sale Sofronie, Episcopul Oradiei, din încredinţarea şi sub oblăduirea căruia se derulează acest proiect. "Vedem în acest proiect dorinţa comună de a promova, cunoaşte şi valorifica bisericile de lemn din protopopiatul nostru precum şi de a ridica nivelului cultural, economic şi social al locuitorilor Ţării Beiuşului", a subliniat părintele protopop. Acest proiect se înscrie în cadrul acţiunilor desfăşurate de către Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei în vederea restaurării, promovării şi integrării în circuitele turistice din judeţul Bihor a frumoaselor biserici de lemn monument istoric din cuprinsul Eparhiei. Nestematele din Ţara Beiuşului Bisericile de lemn din Bihor pot fi considerate exemple de necontestat ale unei formule clasice. În secolele XVIII-XIX descoperim un model pe care îl regăsim prezent în Transilvania, Banat, Maramureş, Arad, Bihor, Sătmar şi chiar dincolo de graniţele României de astăzi, respectiv în Ucraina subcarpatică, Slovacia estică şi spaţiul polonez. Istoricul bihorean pr. prof. dr. Ştefan Lupşa le aseamănă cu cele din Scandinavia, plasând astfel vechimea creştinismului din părţile Bihorului în timpul convieţuirii strămoşilor noştri daco-romani cu gepizii, care emigraseră tocmai din acea parte a Europei. Planul bisericilor de lemn din Bihor este compus din pronaos, naos şi absidă decroşată (retrasă faţă de pereţii naosului), poligonală sau pătrată, iar pereţii sunt din cununi de bârne orizontale, îmbinate la capete în cheotori drepte, coadă de rândunică sau în "căţei". Majoritatea bisericilor de lemn aveau pridvor sau târnaţ, funcţia acestuia fiind de a oferi adăpost oamenilor în caz de vreme rea sau de a găzdui chiar parastasul pentru cei răposaţi. Tot acolo, comunitatea se aduna pentru a împlini şi judecăţile ce vizau problemele comune sau majore ale colectivităţii proprii. Un exemplu legat de soluţionarea conflictelor interne se află la Totoreni, unde se păstrează "perindelele", jugul în care erau imobilizaţi cei ce au greşit faţă de consăteni. Valoarea lor este dată şi de atmosfera oferită de ambianţa interioară, de picturile care reflectă cu obiectivitate un program iconografic de factură bizantină, unele dintre ele fiind pictate de David Zugravul de la Curtea de Argeş, care a pictat la Brădet, Rieni, Crânceşti, Goila, Şebiş, Luncasprie, Petreasa, Hinchiriş, Dumbrăvani, Stânceşti, Valea de Jos, Talpe, Copăceni şi care a creat aici o adevărată şcoală de pictură bisericească. În afară de acesta, au mai pictat biserici zugravii Ioan Lopoşan, Simion Silaghi din Abrud la Lazuri de Beiuş, Micula Mihail din Mociar la Fânaţe, Simion Darabant la Tărcăiţa. Aceste sfinte lăcaşuri de cult au contribuit la păstrarea şi transmiterea nealterată şi integrală a învăţăturii de credinţă strămoşeşti, precum şi la luminarea fiilor poporului român din acest colţ de ţară, meritând cu prisosinţă să fie cunoscute şi salvate de la pieire.