Răspundem cititorilor: Bolnavii de gută trebuie să urmeze un regim hipocaloric

Anghel F., jud. Sibiu: „Ce dietă este recomandată în reumatismul de tip inflamator şi în gută?“

Dr. Vlad-Dorin Bejan, medic reumatolog: În reumatismul de tip inflamator se recomandă dieta cu limitare a glucidelor şi proteinelor şi de reducere a sării. Se va urma un regim lacto-vegetarian, în primele zile consumându-se doar 2 l de lapte, cu o linguriţă rasă de zahăr, adăugându-se apoi compoturi, jeleuri, sucuri de fructe, pesmeţi, făinoase. Sunt admise la o singură masă pe zi carnea, peştele, ouăle şi brânza. În boli infecţioase cronice sau inflamatorii cronice, cum ar fi poliartrita reumatoidă se impune susţinerea cu o cantitate crescută de proteine, până la 150-200 g/zi, bazată pe carne, lapte, brânză, ouă, peşte. Se recomandă legume şi zarzavaturi crude pentru aportul de săruri şi vitamine. De asemenea, pentru stimularea apetitului se pot folosi condimente neiritante şi, rareori, câte un pahar de vin roşu. Excesul de grăsimi şi de zaharuri concentrate se limitează, ca şi pâinea neagră, spanacul, ciocolata, care blochează calciul din circulaţia sangvină şi îl elimină. În gută, regimul dietetic urmăreşte scăderea aportului de alimente cu risc şi creşterea eliminării din organism a acidului uric. Acesta este un produs rezultat din proteine în procesul de degradare la care participă întreg tubul digestiv şi care nu este suficient de bine eliminat din sânge, prin filtrarea în rinichi. Cristalele de acid uric neeliminate se concentrează în unele ţesuturi, producând calculi în rinichi sau în bilă, iar în articulaţii irită ţesuturile, inflamându-le. Mecanismul de producere şi de prelucrare a acidului uric este complex, de aceea trebuie să avem mare grijă, întrucât o dereglare a procesului de prelucrare (de la mâncarea unor alimente cu carne şi stropite cu alcool şi până la neutralizarea produselor de degradare) poate produce perturbări greu de normalizat. Creşterea concentraţiei acidului uric în sânge se întâlneşte: în insuficienţa filtrării renale în boli de rinichi, în caz de predispoziţie genetică, în supraalimentaţie. Prin urmare, alimentaţia va fi hipocalorică (în medie 1.800-2.000 de calorii), compusă din glucide (orez, paste făinoase), supe de legume, fructe, compoturi, dar fără alcool, grăsimi, proteine. În afara crizei, la gutos se exclud: viscerele (rinichi, creier, ficat), vânatul, carnea de mânzat, mezelurile, supele de carne, leguminoasele, cafeaua, cacao. Regimul alimentar va fi hipoproteic, hipolipidic şi hipoglucidic la obezi sau diabetici. Se recomandă un regim lacto-fructo-vegetarian, cu lapte degresat, pâine albă, paste făinoase, fructe, oţet, lămâie, frunze de dafin, 2-3 l de lichide bicarbonatate.