Răspundem cititorilor: Uleiul de ienupăr tratează cu succes hemoroizii

Dumitru M., jud. Maramureş: "Aş dori să publicaţi câteva reţete naturiste pentru tratarea hemoroizilor. Vă mulţumesc!"

Prof. Constantin Milică: Tratamentele fitoterapeutice se fac cu ceaiuri, tincturi şi unguente antihemoroidale, folosind plante bogate în taninuri şi derivaţi antrachinonici care au proprietăţi astringente, laxative, antiinflamatoare, antiseptice, cicatrizante, antihemoragice, hemostatice şi sedative. Aceste preparate aduc o ameliorare substanţială în stările hemoroidale, mai ales la persoanele sedentare şi cu constipaţie, precum şi la femeile gravide sau obeze. În tratamentul intern sunt eficiente plantele care normalizează defecaţia, opresc hemoragiile şi calmează durerile la nivelul mucoasei anorectale: - decocturi din rădăcini (de cicoare, cerenţel, pir, păpădie, tătăneasă), scoarţă (de stejar şi salcie), frunze (de viţă de vie), muguri (de plop negru), fructe (de fenicul şi anason); - infuzii cu flori (de muşeţel, coada şoricelului, arnică, gălbenele, nalbă mare), frunze (de afin, anghinare, frasin, salvie, urzică vie), herba (de pedicuţă, coada calului, sunătoare, limba mielului, troscot), seminţe (de mărar); - tinctură din cojile brune ale seminţelor de castan sălbatic (câte 10 picături/zi puse în ceai de coada şoricelului într-o cură de 20 zile), eficace prin conţinutul ridicat în esculozid (flavonoid) şi un heterozid cumarinic, cu efecte imediate antiinflamatoare şi vasoconstrictoare, mărind rezistenţa capilarelor şi reducând permeabilitatea acestor vase; - cură cu ulei de ienupăr, folosind 4-18 picături, cu creştere şi descreştere de la o zi la alta. În amestecurile de specii vegetale sunt folosite aceleaşi specii luate separat, dar cu efecte sporite prin acţiunile cumulative ale principiilor active din plante. În tratamentele externe se aplică: - comprese, spălături sau băi de şezut cu infuzii şi decocturi de muşeţel, coada şoricelului, gălbenele, nalbă mare, nuc, salvie, pătlagină, urzică, muguri de plop negru, castan sălbatic, scoarţă de stejar, care exercită efecte decongestive, antiinflamatoare şi cicatrizante; - cataplasme cu terci de tătăneasă, făină de castane, frunze zdrobite de varză, sfeclă roşie, praz, mărar şi tei, ramuri tinere de alun sau de stejar, fructe zdrobite de afin şi gutui şi pastă de cartofi cruzi; - badijonări locale cu tinctură de arnică sau traista ciobanului şi uleiuri de ricin, cătină şi castane; - unguente cu beladonă, gălbenele, lumânărică, arnică, aloe, muguri de plop negru şi propolis (20% în vaselină).