Răspunsuri duhovniceşti: Creştinii ortodocşi dorm în morminte sub scutul lui Hristos

Ce înseamnă „sărutarea cea mai de pe urmă“ pe care rudele, prietenii şi cunoscuţii o dau celui răposat?

Aceasta este pecetea dragostei şi a unirii, ce leagă pe cei vii cu cei morţi şi, totodată, semnul iertării şi al împăcării, prin care ne luăm rămas bun de la cel ce pleacă dintre noi. Din aceea, în timpul acesta, se cântă frumoasele şi înduioşătoarele podobii: „Veniţi, fraţilor, să dăm mortului sărutarea cea mai de pe urmă“ şi celelalte, în care Biserica ne zugrăveşte din nou vremelnicia vieţii pământeşti, ne aminteşte că toţi vom muri şi ne îndeamnă să ne rugăm cu toţii pentru iertarea şi odihna celui răposat. Ce înseamnă „veşnica pomenire“, care se cântă repausatului la sfârşitul slujbei înmormântării, la aşezarea în mormânt şi la parastase? Prin aceasta, ne rugăm lui Dumnezeu ca, pe de o parte, El să-Şi aducă pururea aminte de cel răposat, cum s-a rugat tâlharul de pe cruce: „Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni în împărăţia Ta!“, iar, pe de alta, noi, cei vii, să păstrăm o neîntreruptă aducere-aminte de dânsul, să nu-l lăsăm în uitare, ci să-l pomenim totdeauna, rugându-ne pentru dânsul. Pentru ce se pune cruce la căpătâiul morţilor? Pentru că sfânta cruce este semnul credinţei celui adormit, semnul lui Hristos şi al biruinţei Lui împotriva morţii. Crucea, care străjuieşte deci mormântul creştinului, arată că cel ce doarme sub scutul ei a adormit întru Hristos şi cu nădejdea că se va scula împreună cu El, la învierea cea de obşte. (Învăţătură de credinţă ortodoxă)