Recomandări pentru dieta hipertensivilor

În întreaga lume, hipertensiunea a devenit principala cauză a morbidităţii, corelată cu îmbătrânirea treptată a populaţiei şi cu frecvenţa ridicată a factorilor de risc (tabagismul, hiperglicemia, obezitatea şi sedentarismul). Din cauza acestei maladii, omenirea plăteşte, anual, cu 7,5 milioane de vieţi pierdute. Se consideră că 80% din cazurile de hipertensiune înregistrate în ţările bogate se datorează unei alimentaţii greşite.

Pentru evitarea hipertensiunii şi redresarea la valori normale se impune un regim alimentar strict controlat, cantitativ şi calitativ, bogat în fructe şi legume, hipocaloric şi desodat. În primul rând se recomandă o alimentaţie predominant lacto-ve­ge­ta­riană, cu un aport suficient caloric, mai ales în sezonul rece. Bune efecte are cura de lungă durată (două luni) cu sucuri de legume (câte 50 ml suc de sfeclă roşie, morcov, pătrunjel, păstârnac, tomate), cu adaosul unei linguriţe de suc din usturoi, hrean şi lămâie, din care se beau câte două-trei pahare pe zi.

Dacă nu sunt contraindicaţii pentru alte afecţiuni este deosebit de utilă, ca remediu preventiv, o cură de usturoi, înghiţind, zilnic, câte doi-trei căţei nemestecaţi (dimineaţa şi cu 30 de minute înainte de mese, într-o cură de două luni) care influenţează favorabil ritmul şi contracţiile inimii, stimulează circulaţia sângelui, având un important rol vasodilatator, hipotensiv, fluidizant şi de curăţire a vaselor de sânge. Conţinutul ridicat de sulfide scade nivelul colesterolului rău (LDL) fixat pe pereţii arterelor. Usturoiul poate fi utilizat sub diferite forme (infuzie, decoct, macerat, tinctură, sirop), într-o cură de durată, mai ales la persoanele care au trecut de 50 de ani.

Efecte bune s-au constatat dacă se foloseşte ardeiul iute (bogat în capsicină), cartofii fierţi şi sucul de cartofi (bogate în cocoamină cu capacitate de reducere a tensiunii), seminţe măcinate de mărar amestecate cu miere, sâmburi de caise (6-7 luaţi dimineaţa pe stomacul gol) şi pepene roşu (bogat în L-citrulină şi potasiu, care îmbunătăţesc funcţia arterială şi scad valorile tensiunii). Nu trebuie neglijate nici infuziile din teci uscate de fasole sau decocturile din rădăcini şi frunze de pătrunjel.

În fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, se bea limonadă, preparată din zeama unei lămâi, îndulcită cu miere de albine. O altă reţetă de casă constă din tocarea unei lămâi (inclusiv coaja) care se amestecă cu 10 g drojdie de bere şi se consumă fracţionată în două zile, câte ½ din cantitatea preparată. Tot dimineaţa (înainte de micul dejun) şi seara (îna­inte de culcare) se va consuma câte o lingură de ulei de măsline, porumb sau floarea-soarelui, cu efecte dietetice contra hipertensiunii, prin dizolvarea colesterolului sanguin şi a lipidelor serice.

Se va limita consumul de băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr, responsabile de creşterea tensiunii sistolice şi diastolice şi creşterea mortalităţii cauzate de atacurile cerebrale şi coronariene.
În cazuri mai grave, cu tensiuni peste 18-20 cm Hg, regimul alimentar prevede, săptămânal, o zi de cruţare numai cu legume şi fructe, iar la persoanele obeze cura se prelungeşte la două-trei zile pe săptămână.

În restul zilelor se trece la o alimentaţie cu legume şi fructe, bogate în săruri de potasiu şi în vitamine care degradează colesterolul din ficat şi din vasele sanguine. Pe lângă acestea pot fi consumate carne de vită şi pasăre (fiartă sau rasol), peşte slab, lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, cartofi fierţi, pâine integrală fără sare, ulei vegetal, cereale germinate, albuş de ou, bulion de legume, pişcoturi crocante, fructe (proaspete, coapte, compoturi).

Alimentele interzise sunt: carnea de porc, raţă şi gâscă, mezeluri, afumături, grăsimi animale, untură, slănină, prăjeli, vânat, peşte gras de crescătorie şi sărat, organe, conserve din carne şi peşte, brânzeturi grase şi sărate, unt, caşcaval, gălbenuş de ou sub formă de ochiuri şi jumări, condimente iuţi, murături, pâine caldă, produse zaharoase, snacks-uri, fructe oleaginoase (nuci, alune), cafea, ape minerale sodate, băuturi acidulate şi băuturi alcoolice tari - ţuică, lichior. Unele studii arată că un consum moderat de bere ar reduce tensiunea arterială, având un conţinut bogat în Mg şi K, dar sărac în zahăr, colesterol, calciu şi sodiu.

Consumul maxim de sare nu trebuie să depăşească 2-3 g pe zi, unele persoane manifestând o sensibilitate la sare (de exemplu, diabetici, supraponderali, dislipidemici, vârstnici, bolnavii de insuficienţă renală, populaţia neagră).

Cât priveşte consumul de cafea, informaţiile sunt contradictorii: unele persoane se simt rău după o singură ceaşcă, datorită efectului de vasoconstricţie produs de cofeină. Alte persoane pot tolera consumul zilnic a 2-3 ceşti.

Cantitatea de lichide se va reduce parţial, mai mult în cazurile în care hipertensiunea este asociată cu insuficienţa cardiacă. (Prof. univ. dr. Constantin Milică - Din volumul „Medicina naturistă. Tainele sănă­tății, tinereții și frumuseții”)