Reşedinţa mitropolitană din Chişinău

După ocuparea Basarabiei de către Rusia ţaristă, în ţinutul dintre Prut şi Nistru, a fost înfiinţată o arhiepiscopie al cărei sediu a fost stabilit la Chişinău.

Primul eparhiot, Gavril Bănulescu-Bodoni, a pus bazele administrative ale noii jurisdicţii prin înfiinţarea unui seminar şi a unui întreg aparat care să acopere necesităţile pastoral-misionare. Printre altele, a construit o reşedinţă, actualmente păstrându-se o parte, fiind situată pe bulevardul Ştefan cel Mare. Dar ultima reşedinţă a Eparhiei Chişinăului, folosită după 1918 de Mitropolia Basarabiei, a fost ridicată, în 1911, de arhiepiscopul Serafim, cunoscută drept "Casa Serafimov". Clădirea a fost ridicată din piatră şi cărămidă, în formă de patrulater, cu trei etaje, cu o suprafaţă de 2.000 m2 şi în stil clasicizant, după cum se poate vedea în ilustrata epocă. În timpul bombardamentelor Armatei Roşii, din august 1944, a fost distrusă în marte parte, ulterior fiind demolată de autorităţile sovietice.