Românii consumă antibiotice în exces
Medicii din întreaga ţară atrag atenţia asupra unui fenomen ce ia amploare de la an la an, cu urmări grave asupra sănătăţii: consumul abuziv de antibiotice. Pe viitor, din această cauză ar putea fi pus în pericol tratamentul unor infecţii cu anumiţi germeni.
Potrivit datelor oficiale, în România, în 2012, 600.000 de oameni, reprezentând 3% din totalul populaţiei, luau într-o singură zi antibiotice. „Cea mai mare cantitate de antibiotice se eliberează în farmaciile cu circuit deschis, şi nu în farmaciile de spitale. Consumul de antibiotice este şi de o calitate redusă. Nu folosim acele antibiotice care au mai puţine probleme la nivel comunitar, folosim antibiotice care stimulează rapid selecţia de rezistenţe bacteriene, stimulăm apariţia unor situaţii pe care le numim dismicrobism, adică dispariţia florei noastre endogene, care împiedică să apară bacterii care să ne îmbolnăvească. Vorbim despre peniciline, cefalosporine, chinolone“, a explicat conf. dr. Gabriel Popescu, preşedintele Subcomisiei pentru limitarea rezistenţei microbiene din cadrul Ministerului Sănătăţii (MS).
Consumul abuziv din ultimii ani a fost înlesnit, pe de o parte, şi de uşurinţa procurării acestor medicamente, uneori chiar şi fără prescripţie medicală. De aceea, specialiştii consideră că medicii şi farmaciştii trebuie să constituie un filtru atent în prescrierea şi comercializarea antibioticelor. „Pacientul nu ar trebui să plece din farmacie cu antibiotic dacă nu a venit cu o prescripţie medicală. Populaţia nu trebuie să îşi autoadministreze antibiotice rămase de la un tratament anterior, să nu solicite medicului sau farmacistului prescrierea, respectiv eliberarea de antibiotice şi să întrebe dacă e necesară prescrierea de antibiotice, de exemplu într-o viroză respiratorie“, a mai spus preşedintele subcomisiei din Ministerul Sănătăţii.
Excesul de antibioterapie duce, potrivit medicilor, la infestarea cu germeni rezistenţi la antibiotice. Una dintre aceste bacterii este Clostridium difficile. Statisticile arată că în 2010, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ s-au înregistrat 20 de cazuri de infecţii cu Clostridium difficile, în 2011 - aproape 140 de cazuri şi 10 decese, în 2012 aproape 440 de cazuri şi 11 cazuri de deces, iar în 2013 peste 500 de cazuri şi 8 decese. „Clostridium difficile este o bacterie pe care toţi putem să o avem, copiii chiar într-un procent foarte mare, şi atunci, dacă faci un tratament cu antibiotice excesiv şi distrugi flora normală bacteriană care protejează intestinul, ceea ce rămâne neinfluenţat de către antibioticul pe care l-am dat are ocazia să se dezvolte în exces, unde găseşte loc liber“, a explicat conf. univ. dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
Acesta a mai declarat pentru Agerpres că Ministerul Sănătăţii ar trebui să ia măsuri ferme pentru eliminarea totală a eliberării antibioticelor din farmacii fără reţetă, iar medicii ar trebui să fie vigilenţi şi să recomande un antibiotic doar atunci când există certitudinea unei infecţii bacteriene.