Rusaliile, istorie, prezent şi veşnicie
Rusaliile alături de Sfintele Paşti sunt cele mai vechi sărbători creştine, fiind prăznuite încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Istoria Bisericii creştine îşi are începutul la Rusalii, când după Pogorârea Sfântului Duh s-a constituit prima comunitate creştină în Ierusalim. Apoi ucenicii Domnului au mers în toată lumea şi au propovăduit Evanghelia.
Despre această sărbătoare aflăm din lucrarea Constituţiile Apostolice şi de la scriitori creştini din primele veacuri: Sfântul Irineu, Sfântul Epifanie, Tertulian şi Origen. Este menţionată şi de canonul 43 al Sinodului din Elvira de la începutul secolului al 4-lea. La Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, în canoanele date de cei 318 Părinţi prezenţi, se vorbeşte şi de sărbătoarea Rusaliilor. Pelerina Egeria în secolul al 4-lea descrie modul în care era celebrat la Ierusalim acest praznic împărătesc.
Părintele profesor Ene Branişte în Liturgica Generală arată că până către sfârșitul secolului al 4-lea și începutul secolului al 5-lea, Cincizecimea sau Rusaliile reprezentau o dublă sărbătoare: a Înălțării Domnului și a Pogorârii Sfântului Duh, așa cum o descrie, încă din prima jumătate a secolului al 4-lea, Eusebiu al Cezareei. După aceea, praznicul Înălțării Domnului a fost fixat în ziua a 40-a după Paști, iar Rusaliile (Cincizecimea) rămânând numai ca sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt. Acest lucru s-a întâmplat undeva în jurul anului 400. Tot marele nostru liturgist explică şi denumirile acestei sărbători: „Rusaliile (din italicul rosalia, care însemna la romani sărbătoarea trandafirilor - rosa, -ae) - în creştinism e Duminica Cincizecimii (lat. Dominica Pentecostes; gr. H πεντικοστή ημέρα - I Pentikosti Imera; slv. Piatidesiatniţa) sau Pogorârea Sfântului Duh, numită şi Duminica Mare. Se numeşte Cincizecime pentru că se sărbătoreşte la 50 de zile de la Învierea Domnului şi pentru că atunci sărbătoreau şi evreii praznicul Cincizecimii. Se numeşte Pogorârea Sfântului Duh pentru că în această zi S-a pogorât Duhul Sfânt sub forma limbilor de foc (lumină mare) asupra Sfinţilor Apostoli, care din acea zi au început propovăduirea Evangheliei în lume...”
Sărbătoarea Rusaliilor este încadrată între praznicile împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, adică face parte din cele mai importante sărbători din timpul unui an. Praznicele împărăteşti sunt închinate preamăririi lui Dumnezeu sau uneia din Persoanele Sfintei Treimi, majoritatea fiind dedicate Mântuitorului Iisus Hristos.
Pentru creştinul ortodox sărbătoarea Rusaliilor este ziua când începe istoria Bisericii din care face parte prin Botez. Episcopul Vasile Coman vede „Rusaliile ca sărbătoarea fără de sfârşit”, deoarece „Duhul Sfânt lucrează în Biserică prin dumnezeieştile slujbe săvârşite de urmaşii Apostolilor...”. De aceea, noi care am primit prin Botez harul Duhului Sfânt mărturisim prin cuvintele imnografului inspirat: „Văzut-am Lumina cea adevărată, primit-am Duhul Cel ceresc, aflat-am credinţa cea adevărată, nedespărţitei Sfintei Treimi închinându-ne; că Aceasta ne-a mântuit pe noi”.