Şampania a fost obţinută din greşeală de călugărul benedictin Pierre Pérignon

Şampania a fost inventată din greşeală de călugărul francez benedictin Pierre Pérignon (1638-1715), care vieţuia în abaţia Hautvillers, situată pe malul fluviului Marna, în centrul regiunii Champagne. El se ocupa de întinsele podgorii ale mănăstirii şi, cu toate că era orb, era atât de priceput în meşteşugul vinăritului, încât ştia după gustarea unei singure boabe de strugure din ce soi este şi unde se găseşte viţa-de-vie respectivă. Într-un an, nu se ştie din ce pricină, vinul nu a fiert până la capăt, astfel că în primăvară a reînceput să fiarbă în sticle şi dopul uneia a sărit, atrăgând atenţia monahului Perignon care, gustând, a rămas uimit de rezultat: un minunat vin înţepător, plin de acid. A înţeles că vinul trebuie pus în sticle încă înainte ca procesul de fierbere să se sfârşească, astfel ca acidul să rămână în sticlă şi a procedat în consecinţă, obţinând ceea ce numim astăzi şampanie. Acel vin a făcut istorie, răspândindu-se pe toate meridianele lumii.