Sedentarismul, cea mai gravă „boală“ a prezentului
Alimentaţia sănătoasă, controlul drastic al consumului de sare şi alcool, renunţarea la fumat şi combaterea sedentarismului ar putea fi soluţia pentru ca mortalitatea provocată de bolile cronice netransmisibile să scadă cu 25% până în 2025.
Aceasta este concluzia medicilor şi nutriţioniştilor prezenţi la Congresul naţional „Bolile cronice netrans- misibile“, desfăşurat la sfârşitul lunii februarie la Bucureşti. Evenimentul, aflat la cea de-a patra ediţie, vine în contextul în care prevalenţa bolilor cronice netransmisibile la nivel mondial este din ce în ce mai ridicată. Specialiştii au dezbătut cu precădere cauzele ce provoacă, în ultimii ani, creşterea continuă a incidenţei acestor boli, în special problema sedentarismului, a fumatului, dar şi a alimentaţiei necorespunzătoare. „Suntem unica ţară din această zonă care nu are o lege antifumat. Pasul următor este reducerea abuzului de alcool şi a sedentarismului. La ora actuală, sedentarismul se consideră că este mai periculos decât obezitatea. IT-iştii, spre exemplu, stau 8-10 ore nemişcaţi. Degeaba se duc la sală o jumătate de oră dacă după aceea vin acasă şi zac în continuare“, a declarat prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedinte de onoare al Federaţiei de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, citat de Agerpres.
Acesta a mai precizat că din cauza alimentaţiei nesănătoase se înregistrează circa 14 milioane de morţi la nivel mondial, prin alimentaţie nesănătoasă înţelegând abuz de calorii, abuz de grăsimi saturate, grăsimi rezultate din procesarea cărnii, bogate în zahăr sau sare.
Nutriţioniştii susţin că măsurile pentru combaterea acestor boli cronice ar trebui aplicate chiar din perioada preşcolară, iar în acest scop familia şi şcoala ar trebui să colaboreze foarte strâns. „Greutatea este un excelent parametru al stării de sănătate, dar şi al caloriilor pe care le mâncăm. Este fatal să avem 2.000 de calorii pe zi, exclusiv din dulciuri. Trebuie să respectăm: cam jumătate sunt hidraţi de carbon, 15-20% proteine şi grăsimi. Jumătate trebuie să fie de origine animală, o parte de origine vegetală. O alimentaţie sănătoasă se învaţă“, a subliniat prof. Nicolae Hâncu.
Potrivit academicianului Maya Simionescu, directorul Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“, în ceea ce priveşte incidenţa bolilor cronice netransmisibile există „un fel de alertă la scară planetară“, bolile cardiovasculare, cancerul, bolile de plămâni, diabetul provocând adevărate „epidemii“. „OMS trage semnale de alarmă şi dă indicaţii guvernelor şi medicilor să facă ceva ca acest fenomen care este previzionat să se întâmple măcar să se încetinească. Reducând factorii de risc, crescând cercetarea în domeniu, să se reducă cu 25% până în 2025. Mare nevoie este să educăm corpul medical care mai departe să educe pacienţii. Este o acumulare de factori de risc, o acumulare a condiţiilor nu foarte sănătoase. În Europa de Vest mortalitatea prin boli cardiovasculare a ajuns la aproximativ 45%, iar la noi în ţările din Europa de Est mortalitatea este de 65%“, a precizat Maya Simionescu.
Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că la nivel global aproximativ 38 milioane de oameni mor anual din aceste cauze înainte să atingă vârsta de 70 de ani. (Otilia Bălinişteanu)