Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi; Sfinţii Mucenici Nazarie, Ghervasie, Protasie şi Chelsie

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în satul Epivata din Tracia, nu departe de Constantinopol, și a trăit în prima jumătate a secolului al 11-lea. A fost crescută de părinţi în frică de Dumnezeu şi în deprinderea faptelor bune creştineşti, dar mai ales în deprinderea rugăciunii, a postului şi a milosteniei. Mergând la Ierusalim să se închine Sfintelor Locuri ale Pătimirilor Domnului a trecut prin pustia Iordanului şi aflând o mănăstire de fecioare a intrat într-însa pentru a aduce laude lui Dumnezeu. După mulţi ani petrecuţi în acea mănăstire, pe când avea 25 de ani, s-a întors în patria sa unde a mai trăit încă doi ani în post şi rugăciune, apoi şi-a dat obştescul sfârşit. În anul 1235, moaștele sfintei au fost luate de împăratul Ioan Asan al II-lea, al românilor și bulgarilor (1218-1241), și au fost așezate cu cinste la Târnovo. În 1396 au fost strămutate la Belgrad, apoi, în 1521, au fost aduse la Constantinopol. Voievodul Vasile Lupu (1634-1653) le-a adus din Constantinopol la Iași, în anul 1641, la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”. Astăzi, moaştele Sfintei Parascheva se află în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.