Sfânta şi Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium; Sfântul Ierarh Eutihie, Patriarhul Constantinopolului; Sfinţii Cuvioşi Grigorie Sinaitul şi Platonida

La începutul secolului al 4-lea, în urma mai multor edicte potrivnice credinţei creştine, a început în provinciile de la miazăzi de Dunăre, unde erau numeroşi credincioşi, cea mai grea prigoană cunoscută până atunci în Imperiul Roman. Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu era episcop în cetatea Sirmium (azi Mitroviţa), din provincia romană Panonia Inferioară. Era căsătorit şi era tată de copii, căci acest fapt era îngăduit în primele veacuri ale creştinătăţii. În acea vreme, creştinii erau prigoniţi pentru credinţa lor. Pentru râvna cu care propovăduia pe Hristos, Episcopul Irineu a fost prins şi întemniţat de păgâni. Fiind dus în faţa lui Prob, guvernatorul provinciei, acesta i-a poruncit să jertfească idolilor, însă el a rămas tare în credinţa sa, motiv pentru care a fost supus la grele chinuri. Văzând soţia şi copiii săi cât era de schingiuit, îl rugau să se supună poruncii dregătorului. Sfântul Irineu a rămas neînduplecat şi, în cele din urmă, guvernatorul a poruncit să i se taie capul cu sabia, iar trupul său să fie aruncat în râul Sava. Şi aşa, Episcopul Irineu a primit cununa muceniciei.