Sfântul Apostol Toma; Sfânta Muceniţă Erotiida

Sfântul Apostol Toma, numit şi Geamănul, era din Galileea şi a fost unul dintre cei 12 Apostoli ai lui Hristos. Nu era cărturar, dar el aducea Domnului un suflet curat, cinstit şi curajos. Evanghelia vorbeşte despre îndoiala lui Toma de a crede că Domnul Iisus a înviat din morţi, atunci când ceilalţi Apostoli au mărturisit că L-au văzut pe El şi că a vorbit cu ei. Îndoiala sa a dus la sporirea cu şi mai multă putere a credinţei în Înviere, căci Hristos-Domnul S-a arătat după opt zile din nou Ucenicilor, fiind şi Toma cu ei, iar el a mărturisit: Domnul meu şi Dumnezeul meu! (Ioan 20, 28). După Înălţarea la cer a Mântuitorului şi după primirea Duhului Sfânt, trăgând Sfinţii Apostoli la sorţi, încotro să vestească fiecare Evanghelia, Sfântului Toma i-a căzut sorţul să meargă în India. Deci, a semănat Apostolul cuvântul lui Dumnezeu la mezi, la parţi şi la indieni, şi pe mulţi i-a creştinat, întemeind biserici. A murit fiind străpuns de ostaşi cu suliţele, la porunca unui rege păgân, primind astfel cununa muceniciei de la Cel pe care L-a slujit întreaga sa viaţă. Moaştele sale s-au aflat multă vreme la Edesa.