Sfinţii Mari Mucenici Serghie şi Vah; Sfinţii Mucenici Iulian preotul, Chesarie diaconul şi Polihronie

Aceşti sfinţi au trăit pe vremea împăratului Maximian (286-305), romani de neam şi dregători de frunte în armata împărăţiei. Ei se bucurau de mare cinste în faţa împăratului pentru vitejia şi priceperea lor. În taină, însă, ei erau creştini, sârguindu-se să-I placă Domnului prin viaţa lor sfântă. Deci, fiind pârâţi că se închină Mântuitorului Hristos, au fost poftiţi de împărat să aducă împreună cu el jertfă lui Zeus. Când a intrat împăratul în capişte, ostaşii Serghie şi Vah au rămas afară. Văzând acestea, Maximian i-a băgat cu forţa acolo şi le-a poruncit să se închine idolului. Ei nu au făcut aceasta, ci L-au mărturisit pe Hristos ca fiind Dumnezeu adevărat, nemincinos şi viu. Nevârnd să lepede dreapta credinţă li s-au luat hainele şi podoabele de preţ şi fiind îmbrăcaţi în haine femeieşti au fost purtaţi prin cetate, în semn de batjocură. Apoi au fost trimişi în Antiohia Siriei şi acolo, fiind bătuţi cumplit, Sfântul Vah şi-a dat sufletul în mâinile Domnului. Sfântului Serghie i s-a tăiat capul după ce a îndurat multe chinuri. Capetele lor se află la Mitropolia din Craiova, aduse acolo de la Curtea de Argeş.