Sfinţii Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat; Sfinţii Mucenici Onisifor şi Porfirie; Sfânta Cuvioasă Matrona; Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina

Sfinţii străromâni Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat au trăit pe vremea lui Diocleţian. Au fost botezaţi de Episcopul Chiril al Antiohiei. Erau sculptori. Pentru că au refuzat să îl sculpteze pe zeul păgân Asclepios şi pentru că erau creştini, au fost întemniţaţi, apoi omorâţi, fiind aruncaţi în râul Sava. Tot astăzi îl pomenim şi pe Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina, noul Făcător de minuni (†1920). Acesta, la vârsta de 20 de ani, povăţuit de Duhul Sfânt, a mers în insula Hios, unde a fost învăţător. După câteva luni a intrat în monahism sub numele Lazăr, apoi, la scurt timp, a fost hirotonit diacon, primind numele Nectarie. În 1886 a fost hirotonit la Alexandria preot, apoi episcop. La 15 ianuarie 1889 Patriarhul Sofronie l-a făcut Mitropolit de Pentapole. A fost invidiat pentru smerenia sa de ceilalţi ierarhi din Egipt şi a fost izgonit pe nedrept din scaunul său. A construit în 1904-1907 o frumoasă mănăstire de călugăriţe în insula Eghina. Sfântul Nectarie a murit de cancer şi de atunci el îi vindecă de această boală necruţătoare pe toţi cei care se roagă cu evlavie lui Dumnezeu. Fragmente din sfintele sale moaşte se află şi în România, la Catedrala Patriarhală, precum şi la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti.