Simptomatologie şi diagnostic în boala Kawasaki

Această boală apare în 80% dintre cazuri la copiii cu vârste cuprinse între patru luni şi cinci ani, fiind caracterizată prin febră, cu o durată de cel puţin cinci zile.

Printre simptomele vizibile ale bolii se numără erupţie la nivel cutanat, conjunctivită bilaterală fără secreţie, modificări la nivelul buzelor şi al cavităţii bucale, adenopatie cervicală de dimensiuni mari şi modificări la nivelul extremităţilor sub formă de eritem (roşeaţă) sau edem (umflătură) dur. Boala are o mare capacitate de afectare a arterelor coronare, fiind cauza dobândirii bolilor cardiace la copii. Diagnosticul este dificil, deoarece multe din semnele clinice mimează alte afecţiuni febrile comune, dar şi din cauza faptului că mulţi doctori nu au văzut nici un caz de boală Kawasaki. De aceea, pentru diagnosticarea precoce a bolii, medicul trebuie să o suspecteze, mai ales dacă e vorba de un copil iritabil, cu febră ridicată de cel puţin cinci zile, fără legătură cu alte aspecte clinice. De 40 de ani de când boala a fost diagnosticată, cercetătorii nu au putut identifica un agent patogen sau un factor determinant din mediu, care să stea la baza apariţiei bolii. Cele mai frecvente cazuri apar în perioada de iarnă şi primăvară în ţările cu climă temperată şi vara în ţările asiatice. Raritatea bolii în primele luni de viaţă sugerează că adulţii au fost expuşi agentului cauzal împotriva căruia organismul a sintetizat anticorpi, care, difuzând transplacentar protejează nou-născutul. Boala Kawasaki este greu de diagnosticat. Copilul este febril, având un grad de iritabilitate mai mare decât în cazul altor maladii febrile. De asemenea, este apatic, oboseşte repede în intervalul de patru-şase săptămâni de la episodul acut. Erupţia cutanată este variabilă. Poate apărea sub formă de leziuni maculo-papulare, fie eritematoase, bine delimitate, fie sub forma unui eritem generalizat. Leziunile veziculare sau buloase nu sunt caracteristice bolii. Leziunile la nivel tegumentar apar în zonele comprimate în timpul somnului, răspândindu-se ulterior pe restul toracelui, faţă şi extremităţi. Mâinile şi picioarele sunt dureroase la atingere. Urmează apoi descuamarea ce apare la nivelul degetelor de la mâini şi picioare. La nivelul ochilor apare aspectul injectat al conjunctivelor, fără a se asocia cu secreţie purulentă. Adenopatia cervicală este prezentă la copiii mai mari, edemul fiind ferm şi uşor sensibil la palpare. O caracteristică unică a bolii Kawasaki este inflamaţia acută la locul de inoculare a vaccinului BCG. Maladia se poate confunda cu infecţia streptococică, stafilococică, care pot determina scarlatină şi şoc septic, dar şi cu infecţiile virale precum mononucleaza infecţioasă. Confuzia poate fi făcută şi cu unele reacţii medicamentoase. Netratată corespunzător, boala Kawasaki duce la o incidenţă crescută a afecţiunilor cardiovasculare.