Singura biserică a Sfântului Toma din Cluj-Napoca
Printre puţinele lăcaşuri de cult patronate spiritual de Sfântul Apostol Toma se numără biserica de pe Calea Dorobanţilor din Cluj-Napoca, ce se remarcă prin frumuseţea arhitecturală, prin unicitatea mozaicurilor exterioare, prin îndrăzneala abaterii de la modelul arhitectural al bisericilor ortodoxe.
Înfiinţată în anul 1993, Parohia "Sfântul Apostol Toma" din Cluj-Napoca avea să răspundă nevoilor spirituale ale credincioşilor din cartierul Mărăşti, fiind desprinsă cu 556 de familii de Parohia "Sfântul Ioan Botezătorul". Şi-a păstrat până astăzi numărul enoriaşilor şi întinderea teritorială. Deşi este una dintre cele mai mici parohii din oraş, din punctul de vedere al numărului de păstoriţi, parohia a cunoscut o dezvoltare uimitoare, atât pe plan administrativ, cât şi duhovnicesc.
Preasfinţitul Episcop-vicar Irineu Bistriţeanul a fost cel care a propus ca hramul nou-înfiinţatei parohii să îi fie atribuit Sfântului Apostol Toma. Tot Preasfinţitul Irineu a pus piatra de temelie a bisericii în anul 1996. Ataşat de această parohie, ierarhul a fost prezent duminici la rând în mijlocul credincioşilor, oficiind Sfânta Liturghie şi adresându-le cuvinte duhovniceşti.
Început jertfelnic
Începutul nu a fost deloc uşor, iniţial neavând un loc pentru oficierea sfintelor slujbe, în fiecare duminică se oficia Sfânta Liturghie în faţa unui bloc, prin bunăvoinţa asociaţiei de proprietari. La scurt timp, Arhiepiscopia Clujului a convenit cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj ca în cadrul Liceului de Transporturi, aflat în jurisdicţia parohiei, să se pună la dispoziţie o sală de clasă unde să poată fi săvârşite slujbele, până la amenajarea unei biserici provizorii.
Deschiderea preotului atrage credincioşii
În anul 1997 a fost numit paroh preotul Dan Goga, cel care a urgentat toate demersurile necesare construirii noii biserici. La venirea sa în această parohie exista doar bisericuţa din lemn, iar parohia nu era încă bine închegată, astfel că prima preocupare a noului paroh a fost de a-i aduna pe enoriaşii săi în biserică, de a-i încuraja să participe la sfintele slujbe şi de a-i antrena într-un mod de vieţuire duhovnicesc. Săvârşirea Tainei Sfântului Maslu a devenit până astăzi o tradiţie, oameni din întreg oraşul se adună aici în fiecare marţi seara pentru a lua parte la sfânta slujbă, o dată pe lună fiind prezent şi Preasfinţitul Vasile Someşanul.
"Este foarte importantă deschiderea preotului către credincioşi. Ei sunt atraşi la biserică, desigur, prin sfintele slujbe, dar contează foarte mult şi deschiderea preotului. Dacă nu te deschizi în faţa lor, îi îndepărtezi. Am început prin slujbe dimineaţa, seara, iar după câteva săptămâni biserica a fost plină. Am început tot atunci renovările şi eram foarte bucuroşi să-l primim mereu în mijlocul nostru pe Preasfinţitul Episcop Irineu Bistriţeanul", spune părintele Dan Goga, parohul bisericii.
Drumul spre o comoară arhitecturală
Biserica propriu-zisă a fost ridicată în timp minim, în următorii trei ani de la finalizarea subsolului, oraşul s-a îmbogăţit cu un lăcaş de rugăciune ortodox modern, într-un stil inedit. Proiectată de arhitectul Radu Spânu, pe atunci arhitect-şef al judeţului Cluj, biserica are formă de cruce, cu o singură turlă. Un element unic este constituit de mozaicurile exterioare, fiind înfăţişaţi pe fiecare perete lateral câte şase Apostoli, iar în faţă sunt reprezentaţi, tot în mozaic, Sfântul Apostol Toma şi Sfântul Apostol Pavel.
Îndrăznind să se abată de la standardul bisericilor ortodoxe, proiectul impresionează şi prin faţada aparte a bisericii, realizată din metal şi policarbonat în formă de cruce. Una dintre cele mai frumoase din Cluj, pictura a fost realizată în foiţă de aur, de o echipă formată din 16 pictori, coordonată de preotul Damian Tuluc. Au fost aduse din Grecia 11 candelabre, cel principal reprezentând "Hora Sfinţilor", iar balcoanele au fost concepute pe toată lungimea bisericii, având o suprafaţă mai mare decât a bisericii propriu-zise. Acum pot participa la slujbe în biserică aproximativ 2.000 de oameni.
Tot ceea ce s-a făcut a necesitat un important suport financiar, însă de acest aspect s-au ocupat trei credincioşi, potrivit preotului paroh: "Biserica este ctitoria a trei persoane, oameni de nădejde care s-au jertfit şi au donat sume importante pentru construcţie. Credincioşilor nu le-am impus nici o taxă niciodată. Tot ce se vede aici a fost realizat de cei trei, s-au investit în total 51.139.000.000 de lei".
Lucrările la biserică au fost terminate în 2005, iar în septembrie 2006 a fost sfinţită de vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu al Clujului. De atunci, biserica este cunoscută ca singura dedicată Sfântului Apostol Toma din judeţ şi una dintre puţinele din ţară. De o frumuseţe remarcabilă, lăcaşul este luminat constant pe timp de noapte, punându-se astfel în valoare mozaicurile unice. În faţa bisericii s-au amenajat şi o mică grădină cu fântână arteziană, bănci şi alei din piatră.
Mereu în mijlocul credincioşilor
Dintre credincioşii care frecventează această biserică, 80% sunt familii de tineri. "Este îmbucurător că, deşi este cea mai mică parohie din Cluj-Napoca, este cea mai bogată din punctul de vedere al participării la sfintele slujbe, atât duminica, în sărbători, cât şi la Taina Sfântului Maslu de marţi. Nu am înfiinţat coruri tocmai pentru ca participarea la slujbe să fie plenară, toată lumea trebuie să cânte, aşa cum spune psalmistul David: "Toată suflarea să laude pe Domnul!". Chiar dacă nu toţi au voce, cântând îşi menţin gândul la rugăciune", a spus părintele paroh.
În fiecare vineri seara, grupuri de credincioşi se deplasează la Mănăstirea Nicula, la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, unde participă la Taina Sfântului Maslu. Au vizitat până acum o parte din mănăstirile din Moldova şi Maramureş, iar anul acesta se vor îndrepta spre aşezămintele monahale din sudul ţării.
Asistenţă specializată pentru vârstnici
Un proiect major care se doreşte a fi aplicat în viitorul apropiat este înfiinţarea unui cămin pentru vârstnici, care să vină în sprijinul persoanelor nevoiaşe, singure şi bolnave. Proiectul este sprijinit de Preasfinţitul Vasile Someşanul, Episcop-vicar pe Sectorul Misionar-social în cadrul Arhiepiscopiei Clujului, şi va include un bloc pe trei etaje, cu o capacitate de peste 200 de persoane.