Tezaur patristic

„Aşadar, întreaga fire înţelegătoare este împreună-slujitoare cu noi şi după chipul Ziditorului, chiar dacă sunt mai cinstite decât noi, ca fiind în afară de trupuri şi mai aproape de firea cea cu totul netrupească şi necreată. Mai bine zis, pe unii dintre ei, care şi-au păzit treapta lor şi tind spre ceea ce au fost făcuţi, chiar dacă sunt slujitori ca şi noi, îi cinstim şi sunt cu mult mai cinstiţi decât noi prin treapta lor. Iar alţii, nepăzindu-şi treapta lor şi răzvrătindu-se, şi nesocotind ţinta pentru care au fost făcuţi, depărtându-se cât mai mult de cei ce sunt aproape de Dumnezeu, au căzut şi din cinste. Şi fiindcă încearcă să ne atragă şi pe noi la cădere, nu numai că sunt netrebnici şi necinstiţi, ci şi vrăjmaşi lui Dumnezeu, iar neamul nostru omenesc pricinuitor de întinăciune, războindu-ne cât se poate de mult.“ (Sf. Grigorie Palama, Despre cunoştinţa naturală, cap. 27, în Fil. rom., vol. VII, pp. 435, 436)