Tezaur patristic

„Îţi spun un cuvânt străin, şi să nu te minunezi. Este între Dumnezeu şi suflet o taină ce se săvârşeşte într-ascuns. Dar este a măsurilor celor mai înalte, a curăţiei, a dragostei şi a credinţei desăvârşite. Când omul împăcat la culme se uneşte cu Dumnezeu, prin apropiere deplină, în rugăciune şi vedere neîncetată… învrednicindu-se de El, măcar că este în trup, a covârşit măsura stricăciunii care-l supune morţii, aşteptând moartea ca pe un somn obişnuit, care-l transportă dulce spre cele nădăjduite.“ (Teognost, Despre făptuire, cap. 69, în Fil. rom., vol. IV, p. 266)