Toaca, cântecul care te cheamă la rugăciune

În Parohia vâlceană Măldăreşti s-a desfăşurat vineri, 9 septembrie, a VIII-a ediţie a Concursului Naţional de Toacă "Cântecul care te cheamă la rugăciune". Toaca a adunat la Măldăreşti aproximativ 70 de copii şi tineri din 11 judeţe ale ţării, dornici de a-şi arăta măiestria în bătutul toacei şi de a-şi etala portul popular tradiţional zonei de care aparţin.

Toaca este obiectul liturgic prin care oamenii sunt chemaţi să participe la slujbele Bisericii. Pentru cei care ştiu a mânui ciocanele, bătutul toacei trece de la scopul ei simplu la însemnătatea ei profundă, şi anume la rugăciunea care se înalţă către Dumnezeu şi la faptul că "actul în sine este o preaslăvire adusă lui Dumnezeu", după cum a mărturisit Ion Felix Zomanti, de numai 10 ani, care a luat premiul I, la clasa a IV-a, reprezentând Parohia "Sfânta Varvara" din Petroşani, Hunedoara. Aceasta a fost motivaţia celor aproximativ 70 de copii şi tineri din 11 judeţe ale ţării care s-au înscris la Concursul Naţional de Toacă de la Măldăreşti, judeţul Vâlcea. Concursul "Cântecul care te cheamă la rugăciune", organizat de Parohia Măldăreşti, a debutat în anul 2004 cu faza locală, apoi în anul 2007 a devenit un concurs interjudeţean, iar din acest an a ajuns la anvergura unui concurs naţional. Au participat atât copii, cât şi adulţi, deoarece evenimentul a cuprins două secţiuni: prima a fost dedicată copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 şi 15 ani, iar cea de-a doua secţiune, specială, a fost dedicată adulţilor.

Concursul, care s-a desfăşurat în Biserica "Naşterea Maicii Domnului", a fost precedat de două momente importante: Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită de un sobor de preoţi, şi o procesiune formată din tinerii concurenţi, îmbrăcaţi în portul popular tradiţional zonei de care aparţin, părinţii şi preoţii lor, precum şi credincioşi din parohie şi din împrejurimi. De la biserica parohială, procesiunea s-a îndreptat către sediul Primăriei din localitate şi Complexul Muzeal Măldăreşti, cu întoarcere la biserica parohială.

Pentru a se mai rări ritmul bătăilor inimilor concurenţilor, grupa de copii, participanţi la proiectele catehetice: "Hristos împărtăşit copiilor" şi "Alege şcoala!" din Parohia Măldăreşti, a interpretat un scurt moment teatral, în care s-a reliefat legătura sfântă dintre părinţi şi copii, având drept model familia creştină întruchipată de Sfinţii, drepţii şi dumnezeieştii părinţi Ioachim şi Ana, şi au cântat un imn închinat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, sub a cărei ocrotire se află parohia.

Chemaţi alături de îngeri pentru a-L slăvi pe Dumnezeu

Concursul a fost deschis de timidele bătăi în toacă ale copiilor cu vârste între 3 şi 5 ani de la grupa pregătitoare şi de la grădiniţă. Urcaţi pe un scăunel, copilaşii au bătut şi ei toaca, chiar dacă nu se pricepeau şi, pentru a recompensa acest lucru, au rostit câte o rugăciune. Au urmat copiii de la clasele I-VIII, şi pe măsură ce se trecea la următoarea clasă, creşteau şi pretenţiile juriului şi ale auditorilor. Nici un concurent nu a uitat un lucru esenţial: cele trei închinăciuni înainte de a-şi începe momentul artistic. Juriul a fost format din: părintele profesor Vasile Grăjdian, de la Catedra de muzică a Facultăţii de Teologie "Andrei Şaguna" din Sibiu şi preşedintele juriului, părintele Ion Gavrilă, profesor de muzică psaltică la Seminarul Teologic "Sfântul Nicolae" din Râmnicu Vâlcea, prof. univ. dr. Uliu Florea, de la Catedra de fizică a Universităţii din Craiova, şi profesoara Silvia Popescu, director onorific al Centrului social "Sfinţii Ioachim şi Ana" al Parohiei Măldăreşti. Invitaţi de onoare au fost: Înalt Preasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului, reprezentanţi ai autorităţilor culturale judeţene şi părintele Octavian Smădu, de la Parohia Victoria II din Braşov, iniţiatorul concursului de toacă în România.

Juriul a punctat claritatea ritmică a isonului, direcţia de deplasare a ciocanelor, precum şi ţinuta obligatorie: portul popular tradiţional al zonei de care aparţin. Până ce juriul a deliberat, Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Gherasim a apreciat şi felicitat talentul copiilor, strădania părintelui paroh şi a subliniat importanţa promovării valorilor religioase şi culturale ale Eparhiei Râmnicului. Apoi, Înalt Preasfinţia Sa a oferit auditoriului un moment deosebit, a bătut atât la toaca fixă, cât şi la cea mobilă. De asemenea, au fost proiectate nişte slide-show-uri în Power Point despre însemnătatea şi întrebuinţările toacei. După deliberarea juriului, au fost anunţaţi câştigătorii pe categoriile la care au concurat. Fiecare concurent a primit din partea Parohiei Măldăreşti câte un dar, constând în dulciuri, o diplomă de participare şi iconiţe. În plus, câştigătorii care s-au clasat pe primele trei locuri au primit câte o medalie, o diplomă şi o toacă în miniatură.

"Şi anul acesta, la concursul de toacă de la Parohia Măldăreşti, am făcut parte din juriu, şi pe an ce trece nivelul liturgic şi artistic al concurenţilor este tot mai ridicat şi, astfel, concurenţii sunt din ce în ce mai buni. Această manifestare a fost un prilej atât pentru adulţi, cât şi pentru tineri de apropiere de Biserică şi de înălţare a sufletelor. Ne rugăm Bunului Dumnezeu ca această slujire a tinerilor să ne fie de folos tuturor, pentru că atunci când bate cineva toaca nu se cheamă doar pe sine, ci cheamă şi pe ceilalţi semeni şi, alături de îngeri, toată creaţia să aducă laudă şi să închinăm cea mai înaltă slujire pe care o fiinţă o poate aduce lui Dumnezeu", a spus părintele Vasile Grăjdian, profesor de muzică la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Andrei Şaguna" din Sibiu şi preşedinte al juriului.

După agapa frăţească, copiii au participat la momentele artistice populare susţinute de formaţia "Ilie Sădeanu" din Sibiu şi "Vocea Topologului", din localitatea vâlceană Galicea. Apoi, copiii au vizitat Cula Greceanu, Complexul Muzeal Măldăreşti şi au mers în pelerinaj la Mănăstirea Horezu, care se află în apropiere.

Toaca, valoare a patrimoniului cultural românesc

La concursul de toacă a participat şi Florin Epure, directorul executiv al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Vâlcea şi reprezentantul Ministerului Culturii şi Patrimoniului în judeţul Vâlcea, care a apreciat dezvoltarea acestui concurs inedit nu numai pentru judeţul vâlcean, ci şi pentru întreaga ţară. "Este reconfortant să vezi copii cu o vârstă foarte fragedă, îmbrăcaţi în portul popular tradiţional, aşa cum au moştenit de la bunii şi străbunii lor, venind să interpreteze la acest instrument, toaca, care cheamă pe tot creştinul să îşi lase preocupările cotidiene, să îşi lase munca câmpului şi să vină la rugăciune. Toaca face parte din valorile patrimoniului cultural românesc şi ea îmbină foarte frumos Biserica cu tradiţiile folclorice româneşti. De asemenea, nu este ceva întâmplător că aici, la Măldăreşti, pe lângă acest concurs a mai fost prezentat şi un program cultural cu muzică populară, pentru că în această localitate se află şi o biserică veche de patrimoniu cultural, culele, acele clădiri cu arhitectură oltenească şi cu influenţă balcanică, dar şi aşezământul cultural de stat unde I.G. Duca şi-a creat opera lui, şi-a scris memoriile şi a luat marile decizii ale perioadei politice interbelice", a precizat Florin Epure, reprezentantul Ministerului Culturii şi Patrimoniului în judeţul Vâlcea.

Descoperirea comorilor ascunse în sufletele copiilor

Concursul "Cântecul care te cheamă la rugăciune" face parte din Zilele Parohiei Măldăreşti, ce debutează din seara de 7 septembrie, când este sărbătorit hramul Bisericii parohiale "Naşterea Maicii Domnului". Manifestarea continuă pe 9 septembrie, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana, zi cu mai multe semnificaţii sufleteşti pentru părintele paroh: este ziua presbiterei Silvia Popescu şi ziua mamei părintelui paroh (decedată). "Anul acesta, la cea de-a VIII-a ediţie a concursului organizat de Parohia Măldăreşti, au participat 11 judeţe, din cele 15 invitate. Depăşindu-se numărul de nouă judeţe, concursul de toacă "Cântecul care te cheamă la rugăciune" a fost de nivel naţional. M-am bucurat nespus de mult, ca preot paroh al acestei comunităţi, că în mijlocul nostru a venit IPS Arhiepiscop Gherasim, care a binecuvântat nu numai cu prezenţa, ci şi cu bătutul toacei. Este extraordinar când copiii aceştia văd cum un ierarh la vârsta dânsului bate toaca şi, astfel, ei înţelegând însemnătatea toacei vor deveni viitorii tocari din lăcaşurile noastre de cult şi viitorii buni credincioşi. De aceea, mulţumesc Bunului Dumnezeu că am reuşit ca şi în acest an să se bată toaca în Măldăreşti cu atâta dragoste pe care am văzut-o la aceşti copii cu vârste cuprinse între 3 şi 15 ani. În sufletele copiilor, multe comori se ascund şi spre ei se cuvine să ne întoarcem mereu cu luare aminte şi dragoste, pentru a afla împreună cu ei poarta deschisă a Împărăţiei cerurilor. Le mulţumesc tuturor pentru că a fost o ediţie de neuitat şi nu aş putea decât să spun: "Sună toaca azi în turlă, şi mă cheamă şi pe mine, ca să vin la rugăciune. Azi sunt mic, dar voi fi mare, să pot bate toaca tare, ca să vină pe cărare, credincioşii, la chemare". Chemarea este Dumnezeu, iar copiii aceştia au avut chemare şi mă bucur enorm, cu toate că este greu şi nu mulţi te ajută", a mărturisit părintele paroh Ioan Popescu, iniţiatorul concursului de toacă de la Măldăreşti.

Silviu Mihail Popescu, premiul I, clasa a VIII-a, Parohia Măldăreşti, Vâlcea:

"Am învăţat să bat toaca auzind din turlă pe fratele meu şi pe tatăl meu, preot paroh la Măldăreşti. Bat toaca de la vârsta de 4 ani, atunci am participat la primul concurs de toacă de la Victoria, din Braşov, "Cântecul care zideşte", luând premiul al III-lea pentru prima oară. Am continuat să bat toaca şi de opt ani particip la concursul de aici, de la Măldăreşti, astăzi luând şi premiul I la clasa a VIII-a. Toaca pentru mine este o rugăciune. Prin bătutul toacei simt că vorbesc cu Dumnezeu, deoarece rugăciunea este convorbirea cu Dumnezeu".

Gheorghiţă Marius Irinel, premiul al II-lea, clasa a VIII-a, Parohia "Sfânta Varvara", Petroşani, Hunedoara:

"Când am bătut toaca în faţa tuturor oamenilor am fost foarte emoţionat, un val de căldură m-a cuprins şi nu ştiam ce să mai fac. M-am uitat însă la sfinţii de pe pereţii bisericii şi apoi, când am început să bat toaca, m-am rugat la Sfânta Varvara, ocrotitoarea parohiei din care fac parte şi unde contribui şi eu prin bătutul toacei la chemarea oamenilor la slujbele religioase. Bat toaca de la aproximativ 12 ani, fiind învăţat de epitropul Parohiei "Sfânta Varvara" din Petroşani". Cu ajutorul lui Dumnezeu şi al părintelui paroh, a spus că doreşte să dea la seminarul teologic.

Teodora Inache, premiul al III-lea, clasa a VIII-a, Parohia Victoria II, Braşov:

"Am învăţat să bat toaca încă de când eram foarte mică, de la vârsta de 7 ani. Mi-am dorit ca să bat toaca la fel de bine ca şi ceilalţi copii, şi am mers la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, unde m-a iniţiat părintele Justinian. Când bat toaca şi cineva mă urmăreşte sunt foarte emoţionată, însă simt cum cineva din mine îmi spune că trebuie să bat şi mai bine pentru a-l impresiona foarte mult şi tot timpul mă gândesc că se poate şi mai bine. Înainte de a bate toaca mă închin şi acest lucru mi l-a spus părintele Justinian, iar uneori la antrenament, când băteam toaca şi nu mă închinam, părintele Smădu îmi făcea observaţie să mă închin, pentru că aşa trebuie şi aşa este creştineşte".

Toaca cheamă credincioşii la Împărăţia lui Dumnezeu

În cultul Bisericii Ortodoxe, toaca este folosită pentru a anunţa omul de trecerea de la timpul cotidian, în care este preocupat de grijile vieţii de pe pământ, la timpul liturgic, în care omul este chemat ca prin lepădarea de grija cea lumească şi prin rugăciune să se înalţe cu sufletul către Creatorul lui şi să preguste încă din această viaţă din bucuria, pacea şi iubirea trăită în comuniune cu Preasfânta Treime în veşnicie, în Împărăţia lui Dumnezeu. Toaca a fost folosită încă din primele secole creştine, înainte ca în cultul Bisericii să fie introduse şi clopotele. Ea este atestată documentar în secolul al IV-lea, iar mai târziu, în anul 638, Sfântul Sofronie al Ierusalimului a scris despre două feluri de toacă: toaca de lemn şi toaca de fier, pe care le numeşte "trâmbiţe ale îngerilor". De asemenea, în hotărârile Sinodului VII Ecumenic de la Niceea, toaca şi ciocanele s-au numit "Sfintele lemne sunătoare".

Toaca este de mai multe feluri: fixă, mobilă şi de fier. Cel mai des întâlnit tip de toacă este cel fix, în care o scândură de lemn lungă de aproximativ 3 metri şi lată de 30 de centimetri este fixată la capete în clopotniţa sau turla bisericii cu ajutorul a două sfori. Pentru o mai bună rezonanţă, toaca are spre capete trei sau patru găuri circulare. Al doilea tip de toacă este cel mobil sau toaca mică, iar al treilea tip de toacă este cel de fier sau tochiţa, care este curbată şi ea este atinsă cu două ciocănele de metal. Toaca de lemn trebuie să fie din paltin sau cireş, iar ciocănelele dintr-un lemn de esenţă mai tare, precum salcâmul, carpenul sau cornul.