Ultima zi a simpozionului despre monahismul ortodox
Ultima parte a simpozionului online „Forme de organizare şi funcţionare a monahismului ortodox: tradiţie bimilenară şi provocări contemporane” a avut loc miercuri, 26 mai. Sesiunile de comunicări au fost moderate din Sala „Iustin Patriarhul” a Centrului pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae” al Patriarhiei Române de către părintele arhimandrit dr. Nectarie Şofelea, stareţul Mănăstirii Radu Vodă şi Exarh administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor, şi de arhidiaconul prof. dr. George Grigoriţă, consilier patriarhal şi cadru didactic al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.
Ultima zi a simpozionului internaţional online dedicat monahismului ortodox a reunit şase prelegeri susţinute de profesori şi cercetători din străinătate, dar şi de un doctorand al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti. Aceștia au prezentat situaţia actuală a monahismului din cadrul mai multor Biserici Ortodoxe surori.
În deschidere, arhimandritul Nectarie Şofelea a subliniat importanţa acestui simpozion pentru crearea unei priviri de ansamblu a ceea ce înseamnă viaţa monahală în întregul spaţiu ortodox: „Comunicările simpozionului au adus elemente noi pentru iubitorii de monahism, dar mai ales pentru vieţuitorii din mănăstiri. Invitaţii au prezentat realităţi și informaţii inedite despre monahismul din trecut şi din prezent”.
Prima prelegere, „Mănăstirile din Patriarhia Antiohiei. Istorie şi misiune”, a fost susţinută de Preasfinţitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum. În cadrul prezentării sale, ierarhul antiohian a subliniat rolul Bisericii şi mai ales al vetrelor monahale din jurisdicţia Patriarhiei Antiohiei pentru păstrarea şi transmiterea unei tradiţiei ortodoxe de sorginte apostolică.
În continuare, prof. dr. Elena Silvestrova de la Institutul „Sfinţii Chiril şi Metodie” din Moscova a prezentat o prelegere intitulată „Reglementările Bisericii Ortodoxe Ruse privind mănăstirile şi monahismul: situaţia actuală şi perspective de viitor”, în care a reliefat cadrul legislativ în care îşi desfăşoară viaţa comunităţile monahale din cadrul Patriarhiei Moscovei și a Întregii Rusii.
Ultimul referat din cadrul acestei sesiuni a aparţinut prof. dr. Rastko Jovic, cadru didactic al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Belgrad, şi a fost intitulat „Regulations of Monastic Life and Different Mode of Being: Serbia”. În cadrul prelegerii sale, profesorul sârb a prezentat o scurtă istorie a monahismului sârb şi a evoluţiei regulamentelor de organizare şi funcţionare a aşezămintelor monahale din cuprinsul Patriarhiei Serbiei, reliefând rolul social pe care l-au avut acestea.
A doua sesiune a zilei, moderată de arhidiaconul prof. dr. George Grigoriţă, a fost deschisă de prelegerea arhimandritului prof. dr. Grigorios Papathomas, cadru didactic al Facultăţii de Teologie din Atena şi al Institutului „Saint Serge” din Paris. În cadrul expunerii sale, intitulată „L’organisation actuelle du monachisme en Grèce”, arhimandritul grec a prezentat situaţia actuală a vieţii monahale din Grecia, dar şi unele provocări cu care se confruntă mănăstirile greceşti, în special privind pomenirea episcopului şi practica numirii unor ierarhi vicari în funcţia de stareţi de mănăstire.
În cadrul celei de-a doua prezentări a sesiunii, „Organizarea şi funcţionarea vieţii monahale georgiene în trecut şi în prezent”, părintele prof. dr. Aleksi Kshutashvili de la Facultatea de Teologie din Tbilisi, Georgia, a făcut o incursiune în istoria monahismului georgian, punctând principalele momente care au marcat evoluţia modului de organizare a vieţii monahale, precum şi actele şi regulamentele care au determinat anumite schimbări ale acesteia.
Ultimul referat a aparţinut doctorandului Alin Stoica de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti şi a fost intitulat „Organizarea monahismului în Biserica Ortodoxă Rusă în secolul XX”. În cadrul prezentării sale, doctorandul a arătat modul în care evoluţia vieţii monahale din Rusia a fost influenţată de evenimentele istorice majore din secolul trecut, în special de Revoluţia bolşevică din 1917, cele două războaie mondiale şi instaurarea regimului comunist sovietic, care au condus la modificarea majoră a calităţii vieţii monahale, dar şi a numărului de vetre mănăstireşti şi de vieţuitori din acestea.
Evenimentul s-a încheiat cu o rundă de discuţii şi remarci în care au fost prezentate şi concluziile întâlnirii.
Citiți și: