Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Actualitate religioasă Știri A doua zi de comunicări ale simpozionului dedicat monahismului ortodox

A doua zi de comunicări ale simpozionului dedicat monahismului ortodox

Galerie foto (12) Galerie foto (12) Știri
Un articol de: Andrei Butu - 25 Mai, 2021

În Sala „Iustin Patriarhul” a Centrului pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae” din Bucu­rești, a continuat marți, 25 mai 2021, Simpozionul internațional intitulat „Forme de organizare și funcționare a monahismului ortodox: tradiție bimilenară și provocări contemporane”, cu alte patru sesiuni de comunicări. La această întâlnire au susținut prelegeri Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Sesiunea a 5-a a simpozionului, moderată de părintele prof. dr. Nicușor Beldiman, a început cu prelegerea susținută de Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, intitulată „Jertfa monahismului românesc după nedreptul decret 410/1959: forme de viețuire și misiune”. Preasfinția Sa a prezentat mărturii inedite privind forme de viețuire și de misiune după decretul 410, precum și chipuri de monahi din diferite așezăminte monahale care au trecut prin urmările acestei dispoziții. „Peste 5.000 de călugări au plecat în lume, unii dintre ei întorcându-se, alții rămânând acolo și pierzându-se între valurile zbuciumate ale mării acestei vieți. Despre formele de misiune pe care monahii le-au avut în Biserică și în lumea de atunci, am amintit că mulți au fost modele de smerenie, trăire și râvnă. Am adus câteva exemple ale unor monahii care, fiind alungate din mănăstire și neputând să se întoarcă vreme îndelungată, au lucrat în diferite instituții. Am prezentat și cazul unor monahii care au lucrat în Iași, în întreprinderea de medicamente «Antibiotice Iași». Una dintre ele a devenit peste ani stareță la Mănăstirea Slatina, revenind după câțiva ani de viețuire în mijlocul lumii. Mărturisea că, adeseori, în timpul săptămânii, când avea o seară sau o noapte liberă, împreună cu alte foste maici făceau curățenie în Catedrala Mitropolitană. Toată noaptea trudeau. Alte monahii, cum au fost cele din ctitoria voievodală de la Râșca, au lucrat într-o fabrică de in și cânepă. Cel puțin 10 monahii erau întâlnite în această întreprindere. Erau puse la cele mai grele munci, în săli cu multă umiditate, și întotdeauna, în noaptea de Paști, erau chemate în tura de noapte, chiar dacă nu era rândul lor”, a spus Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

Sesiunea a continuat cu alte două prelegeri, susținute de prof. univ. dr. George Enache de la Universitatea Dunărea de Jos și de pr. lect. Emilian Iustin Roman de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași.

Cea de-a 6-a sesiune, moderată de arhidiaconul prof. dr. George Grigoriță, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod și cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, a debutat cu referatul „Secolul 20 - epoca de aur a monahismului boto­șă­nean. Compatibilitate și complementaritate între rânduiala creș­tină a vieții de familie și rânduielile vieții de mănăstire”, ­sus­ținut de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Preasfinția Sa a vorbit despre originile monahismului botoșă­nean, dar și despre situația actuală a acestuia, atât în județul Botoșani, cât și în țară și în străinătate, mai ales în Sfântul Munte Athos. De asemenea, ierarhul a analizat și raportul de compatibilitate și complementaritate dintre rânduiala creștină a vieții de familie din județul Boto­șani și rânduielile vieții de mănăstire, explicând că familiile creș­tine autentice reu­șeau, prin viața lor, să ofere copiilor modele de comportament creștin, dar și de dorin­ță de asceză, de a mer­ge către mănăstire. „Dincolo de toate suferin­țele și necazurile care au marcat monahismul vreme de aproape 50 de ani în timpul dictaturii comuniste atee, totuși, secolul 20, cu adevărat, pentru monahii botoșă­neni sau cei de origine botoșănea­nă, reprezintă o epocă de aur. Am comparat această si­tuație cu expresia poetului Adrian Păunescu, care a numit Botoșani județul celor patru puncte cardinale, referin­du-se la poetul națio­nal Mihai Eminescu, la Nicolae Iorga, la muzicianul George Enescu și la pictorul Ștefan Luchian. În compara­ție cu aceste puncte cardinale, am socotit că în domeniul vieții monahale există alte patru puncte cardinale la fel de strălucitoare: Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, cuviosul Paisie Olaru de la Sihăstria, arhimandritul Ilie Cleopa, de la aceeași mănăstire, și ieroschimonahul Dionisie Ignat de la chilia românească Colciu din jurisdicția Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. (…) Referitor la compatibilitatea între rânduiala creștină a vieții de familie și rânduielile vieții mănăstirești am subliniat faptul că acești tineri, plecând din familii numeroase, aveau exerci­țiul acesta al trăirii într-o comunitate, unde există caractere și vârste diferite. Așa cum în familie se cultivă iubirea frățească, ei au continuat să manifeste această dragoste pentru frații sau surorile din mănăstire, și lucrul acesta i-a ajutat să se integreze imediat în noua formă de viețuire. Rânduielile vechii familii creștine s-au conservat în ținutul botoșănean multă vreme. Viața de familie semăna foarte mult cu viața de mănăstire, unde tatăl, asemenea unui stareț, era ascultat în mod necondiționat de către soție, copii. Mama era respectată ca aceea care iconomisea treburile gospodăriei, ca un adevărat iconom de mănăstire, iar programul de muncă în familie se împletea întotdeauna cu cel de rugăciune”, a precizat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

În continuare au susținut prelegeri monahia Mariami Mazilu, părintele prof. dr. Nicușor Beldiman și arhimandritul asist. dr. Chiril Lovin.

În partea a doua a zilei s-au desfășurat alte două sesiuni de comunicări, moderate de arhimandritul dr. Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, și de arhimandritul dr. Nectarie Șofe­lea, stareţul Mănăstirii Radu Vodă şi Exarh administrativ la Sectorul exarhat al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

În cadrul acestora au vorbit prof. dr. Archil Metreveli; arhimandrit prof. univ. dr. Teofil Tia; prof. dr. Irakli Brachuli; protosinghel dr. Iachint Vardianu; arhimandrit dr. Teofil Anăstăsoaie; Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, și protosinghel dr. Iustin Taban.

Programul a cuprins, la finalul fiecărei sesiuni, și discuții pe baza prelegerilor expuse. Ultima zi de desfășurare a simpozionului dedicat monahismului ortodox este miercuri, 26 mai 2021, cu două sesiuni de comunicări.