Un oraş ca o poveste medievală
Numele sau supranumele «Veneţia nordului» este dat mai multor oraşe - Amsterdam, Stockholm, Giethoorn, dar şi Bruges, din Belgia, oraş prin care vom încerca să ne plimbăm puţin, cu ochii minţii.
Capitală a provinciei Flandra de Vest, cu 117.073 de locuitori în 2008, acest oraş străbătut de canale străjuite de clădiri vechi îşi datorează partea naturală de pitoresc unui eveniment petrecut în secolul al V-lea, când apele Mării Nordului au acoperit această zonă, pe atunci aflată în stăpânirea romanilor, şi au rămas ele stăpâne timp de două secole, după care s-au retras, lăsând locul fertil şi străbătut de canale. Şi viaţa a reînceput.
Primele fortificaţii ale oraşului sunt de origine romană, datând din primul secol, din vremea lui Iulius Cezar. În secolul al IX-lea, pe când stăpânii locului erau francii, din pricina atacurilor dese ale vikingilor, regele Baldwin I a consolidat vechile fortificaţii romane. Apropierea de Marea Nordului a mai făcut schimbări în două rânduri în topografia oraşului, aluviunile acoperind canalul de legătură cu marea în jurul anului 1050, dar o furtună puternică din anul 1134 a refăcut legătura, vitală pentru dezvoltarea comerţului, natura creând canalul Zwin.
Bruges avea o poziţie strategică, la intersecţia rutelor comerciale din zonă, şi pe acolo treceau încărcăturile de textile, piper şi alte condimente. În anul 1384, după ce ducii de Burgundia au luat Flandra în stăpânire, şi-au stabilit reşedinţa la Bruges. Clădirile actualului centru istoric, care se întinde pe suprafaţa de 430 de hectare, sunt şi astăzi în stare bună şi datorită acestora centrul vechi este inclus în patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Ridicarea şi decăderea oraşului au fost mereu dictate de forţele naturii, colmatarea rutei de acces la mare şi refacerea acestui acces fiind responsabile atât pentru frumuseţea de astăzi a Brugesului, cât şi pentru trecerea lui, din punct de vedere economic, în urma Averului, eveniment ce s-a petrecut prin secolul al XV-lea.
Prosperitatea, dezvoltarea oraşului erau legate profund de comerţ, iar legătura sau tăierea legăturii vitale cu marea însemna aproape totul.
Ce putem vedea în Bruges
Dincolo de atmosfera romantică a centrului vechi, oraşul oferă vizitatorilor o sumedenie de minunăţii. Una dintre ele este o capodoperă a lui Michelangelo - „Madonna of Bruges“, realizată de maestru între anii 1501 şi 1504. Creştinismul este împletit cu istoria oraşului Bruges, aici aflându-se relicve importante pentru credincioşii catolici.
Turnul medieval Belfry este simbolul oraşului. Are 366 de trepte, peste 80 de metri înălţime şi a fost construit în jurul anului 1240, pe când oraşul era în plin avânt economic. În vârful turnului se află în zilele noastre 47 de clopote, greutatea lor însumând 27,5 tone. Aceste clopote îşi desfăşoară peste oraş cântece de Bach, Mozart, Verdi, prin ceea ce se numeşte carillon - adică un instrument muzical format din clopote sau lame acordate la anumite tonuri.
Arta flamandă este din plin pusă în valoare, graţie Muzeului Groeninge, unde se află o importantă colecţie de tablouri. Alte muzee mai sunt Membling şi Gremthuse, unde se află obiecte de artă din ceramică, dantele, sculpturi. Un alt obiectiv, religios, este mănăstirea benedictină Beguinage. Iubitorii de artă şi istorie medievală pot găsi în Bruges exact ceea ce au nevoie, un oraş-poveste care nu trebuie ratat.