Un sobor de patriarhi ortodocşi a sfinţit Catedrala din Tirana
Noua Catedrală naţională din Tirana, Albania, a fost sfinţită ieri, în Duminica a 7-a după Paşti, de un sobor de 8 Întâistătători de Biserici Ortodoxe, între care şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Din delegaţia română a făcut parte şi IPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei. La eveniment au participat şi peste 2.000 de credincioşi, atât din Albania, cât şi din afara ţării.
Catedrala Învierii Domnului din Tirana constituie de acum înainte un reper al Ortodoxiei într-o ţară unde ateismul a fost politică de stat şi un simbol de recunoştinţă atât pentru eroii neamului, cât şi pentru întreaga diasporă creştină albaneză.
Slujba a fost săvârşită de Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, Preafericitul Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, Preafericitul Irineu, Patriarhul Serbiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, Preafericitul Părinte Hrisostomos al II-lea, Arhiepiscopul Ciprului, Preafericitul Ieronim, Arhiepiscopul Atenei şi al Întregii Grecii, Preafericitul Sava al Poloniei şi gazda evenimentului, Preafericitul Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului şi al Întregii Albanii, dimpreună cu patru delegaţii ale Bisericilor surori. După slujba de sfinţire, a urmat oficierea Sfintei Liturghii, la care au fost prezenţi mulţi credincioşi.
În cuvântul de învăţătură, Întâistătătorul Bisericii Albaniei, Anastasie, a arătat contribuţia majoră pe care a avut-o poporul pe care îl păstoreşte în realizarea Catedralei „Învierea Domnului“, ridicarea ei începând din anul 2004.
„Construcţia acestei catedrale reprezintă rodul şi osteneala poporului albanez atât din ţară, cât şi din străinătate în slujirea credinţei celei drepte. Este o recunoştinţă arătată înaintaşilor, precum şi o satisfacţie a noastră. Ea uneşte de azi înainte cerul şi pământul şi realizează o legătură a omului cu Dumnezeu. Un efort mare, dar şi o mulţumire care a fost încununată în această zi prin prezenţa soborului de Întâistătători ai Bisericilor Ortodoxe din întreaga lume.“
De asemenea, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, a îndemnat la păstrarea unităţii de neam şi de credinţă:
„Petrecem momente de înaltă trăire spirituală aici, în Tirana, prin sfinţirea acestei catedrale, dar trebuie să rămânem uniţi în dragoste faţă de credinţa pe care am primit-o. Să fim mărturisitori ai credinţei precum Sfinţii Apostoli, pentru a arăta lumii frumuseţea spirituală. Să rămânem aproape de Biserică chiar dacă plecăm departe de casă, şi aşa vom fi duhovniceşte aproape de Hristos. Această catedrală este o bijuterie la care trebuie să venim pentru a-I mulţumi Mântuitorului şi pentru a ne împărtăşi cu Hristos Domnul“.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulţumit în cuvântul său Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe a Albaniei pentru ospitalitate, l-a felicitat pentru activitatea sa pastoral-misionară şi pentru efortul depus la ridicarea catedralei din Tirana. Totodată i-a dăruit acestuia un set de Sfinte Vase pentru Catedrala Învierii Domnului, o cruce de binecuvântare, o icoană a Învierii Domnului şi o prismă de cristal cu imaginea Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti.
Vizita delegaţiei române în capitala Albaniei se încheie azi, când sunt programate vizite de protocol la Excelenţa Sa Bujar Nishani, preşedintele Republicii Albania, Ilir Meta, preşedintele Parlamentului albanez, precum şi la Edi Rama, prim-ministrul Albaniei.
Ansamblul noii Catedrale „Învierea lui Hristos“ din Tirana cuprinde următoarele clădiri: catedrala, paraclisul, clopotniţa, sediul Sfântului Sinod şi centrul cultural. Conceptul arhitectural al catedralei se bazează pe rotondă, care simbolizează ideea timpului fără sfârşit. Axa principală reprezintă centrul unei cruci cu înălţimea şi lăţimea de 49 de metri, ale cărei braţe constituie principala structură de sprijin a bisericii. Cupola bisericii are diametrul interior de 26 m şi înălţimea de 23 m, în timp ce structurile de sprijin se susţin pe contraforturi cu stâlpi plasaţi în semicerc.
Crucea cupolei, contraforturile aranjate semicircular care sprijină structura acoperişului şi acoperişurile celor trei abside ale Sfântului Altar sunt acoperite cu foi din cupru suflate cu aur. De-a lungul perimetrului cupolei, în zonele dintre ferestre, se află 52 de elemente decorative în relief, în timp ce contraforturile sunt decorate în basorelief cu simbolul hrismonului, precum şi cu tulpini de grâu care reprezintă sacrificiul şi rodnicia.
Balconul care se află deasupra pronaosului şi cele două galerii laterale sunt construite în trepte pentru ca toţi credincioşii să aibă contact vizual cu naosul central, cu amvonul şi catapeteasma. Interiorul cupolei este decorat cu mozaic în relief, centrul acesteia fiind dominat de imaginea Pantocratorului, iar cele 12 secţiuni din jurul cupolei sunt o reprezentare decorativă a Raiului. Mozaicul din jurul Pantocratorului este încadrat de 12 raze ce sugerează ideea razelor Luminii Divine.