Un ținut care nu este un loc, ci o experiență

Anul acesta, Asociația Ținutul Buzăului a reușit să includă zona în geoparcurile UNESCO. „De ce ai călători în Ținutul Buzăului? Răspunsul e simplu! Aici poți vizita multe atracții naturale, rare în lume. Despre ce e vorba? Hai să vedem: vulcani noroioși, focuri vii, munți de sare, pietre și sfincși cu forme bizare, chihlimbar unic în lume și multe altele. Mai mult decât atât, în Ținut vei descoperi valori naturale și culturale pe care le valorificăm pentru a construi o nouă destinație sustenabilă. Ținutul Buzăului nu este un loc, este o experiență!”, scrie pe site-ul asociației.

Am stat de vorbă, de la distanță, cu managerul proiectului, Răzvan Gabriel Popa. Cercetător dedicat inter și transdisciplinarității, cu o pregătire profesională în Științele Pământului, Răzvan Gabriel Popa și-a început cariera cu două joburi concomitente: unul în cercetare geologică, celălalt în prospectare geofizică. Ulterior, s-a concentrat exclusiv pe cercetare, în special pe vulcanologie și petrologie magmatică și pe cercetarea aplicată pentru dezvoltarea durabilă, cu accent pe implicarea societății civile și asupra hazardelor naturale.

Din 2016 lucrează la ETH Zürich, în Institutul de Geochimie și Petrologie. Lista specializărilor, cercetărilor și realizărilor sale e prea lungă pentru a-și găsi locul aici. Să amintim totuși măcar prognoza stilului eruptiv, managementul proiectelor, dezvoltarea durabilă, conservarea și utilizarea patrimoniului natural și cultural, managementul conflictelor, gestionarea talentului, influențarea oamenilor, conducerea echipelor.

A fost distins cu premii pentru merit special (2009, 2010, 2011) și performanță științifică (2010) de către Universitatea din București. A publicat numeroase articole științifice, a scris capitole de lucrări, a ținut conferințe și, deși este născut în București, s-a luptat pentru recunoașterea internațională a frumuseților Buzăului!

Ne-a povestit că proiectul Ținutul Buzăului a pornit ca inițiativă în anul 2007, printr-o colaborare între Universitatea din București și Consiliul Județean Buzău. Între 2007 şi 2012 s-au pus bazele conceptului, s-a stabilit teritoriul (18 comune) și s-a elaborat prima strategie a zonei. În anul 2013 s-a format o echipă dedicată de specialiști de la diferite instituții și companii din țară și străinătate, care activează și acum. „În perioada 2014-2017 am colaborat îndeaproape cu cercetători din Norvegia, aducând concepte și principii noi de dezvoltare și derulând activități interdisciplinare de cercetare, totul pentru a înțelege mai bine zona. În anul 2017, echipa s-a organizat sub forma Asociației Ținutul Buzăului, pentru a avea personalitatea juridică necesară funcționării Geoparcului și a accelerat acțiunile de dezvoltare a teritoriului, pe baza rezultatelor și datelor obținute în perioadele precedente de cercetare. În anul 2020 s-a realizat un acord de parteneriat între asociație, CJ Buzău și Universitatea din București, în urma căruia partenerii au aplicat pentru statutul de Geoparc Internațional UNESCO, pe care l-am obţinut în aprilie 2022. Acum lucrăm în continuare pentru a dezvolta teritoriul și pentru a păstra statutul, care se poate pierde și este revalidat la fiecare 4 ani”.

Un statut nu tocmai ușor de obținut

Un geoparc este un teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță internațională, în special valori geologice care sunt semnificative pentru istoria planetei noastre. Este un „parc al Pământului”, unde patrimoniul natural și cultural local este folosit pentru a sprijini comunitățile. Includerea în rețeaua Geoparcurilor Internaționale UNESCO a fost o muncă de ani buni. „În primul rând, a trebuit să ­construim teritoriul în spiritul geoparcurilor și să avem suficiente rezultate ca să demonstrăm că deja folosim patrimoniul local în dezvoltarea comunităților. A trebuit de asemenea să închegăm parteneriatele care susțin inițiativa, inclusiv cele cu primăriile locale și antreprenori. Și a mai trebuit să implicăm o masă critică de localnici în proiect, astfel încât să avem susținere directă din comunitate”, ne-a explicat Răzvan Gabriel Popa.

Au urmat formalitățile, care nu sunt nici ele simple! Implicarea UNESCO România, scrisoare de intenție către UNESCO Paris, dosarul teritoriului, în care a trebuit să se demonstreze că există valori de importanță internațională și să se arate impactul proiectelor de până atunci, prezentarea echipei și a parteneriatelor etc. Dosarul a fost evaluat de două echipe, una a UNESCO, alta a Uniunii Internaționale a Științelor Geologice! După care au primit vizita pe teren a doi evaluatori independenți UNESCO, din Grecia și Olanda. Cinci zile în care oaspeții au cunoscut peste 100 de persoane din comunitate și au verificat 101 criterii! În fine, confirmarea... Dar numai până în 2025, „când trebuie să demonstrăm încă o dată că Ținutul Buzăului este demn de acest statut”.

Să mâncăm sănătos și fără grabă!

Asociația a colaborat cu producătorii seriei „Flavours of Romania”, mai precis cu Charlie Ottley, care a filmat în Ținutul Buzăului pentru noul sezon al seriei, care este difuzată pe Netflix. Charlie a venit în sprijinul inițiativei „Slow Food - Ținutul Buzăului”, care „în mare măsură este meritul partenerilor noștri de la Terra Carpatica - Cona­cul Grigorescu. Filmările s-au concentrat în jurul gastronomiei și al turismului sustenabil și au cuprins munții de sare, focul viu, așezările rupestre, cenușa vulcanică și altele”.

Răzvan Gabriel Popa ne-a îndrumat spre colega lui, Irina Țirdea, implicată în Slow Food Buzău Land, pentru descrierea acestei inițiative. „Comunitățile Slow Food vin cu o soluție pentru producători și consumatori, oferind în același timp un timbru de calitate recunoscut internațional. Cele trei principii de bază ale conceptului sunt Good - aromă și savoare recognoscibile datorită folosirii materialelor naturale în procesul de producție, acestea nealterând gustul natural; Clear - respectarea mediului prin practici sustenabile de protecție a ecosistemului și a biodiversității; și Fair - prin generarea unei recompense adecvate, adică practicarea solidarității și a respectului pentru diversitatea culturală și tradițională. Comunitatea Slow Food Buzău Land reunește fermieri, producători de alimente, restaurante, pensiuni și iubitori de mâncare sănătoasă, promovând atât produse buzoiene artizanale, cât și destinații culinare sustenabile. Crearea unei platforme de promovare a producătorilor artizanali la scară mică a alimentelor de calitate generează oportunități de venit în rândul acestora, aducând totodată valoare turismului local”. Mulți parteneri ai proiectului respectă și se încadrează în conceptul Slow Food.

Locuri pe care n-ar trebui să le ratați

Colaborarea cu autoritățile locale e foarte bună, dar, povestește Răzvan Gabriel Popa: „A fost un proces lung, prin care a trebuit să câștigăm încredere și să demonstrăm că proiectele noastre au impact în comunitate. Am mers întotdeauna pe puterea exemplului, demonstrând ce putem face cu resurse locale și cu investiții minime și cum putem transforma atuurile comunității în resurse sociale și economice. Rezultatele au atras apoi alte comunități, unde primarii și locuitorii au dorit să schimbe lucrurile în bine. Din exemple și reușite s-au născut idei noi, care de multe ori au pornit din comunitate și au venit înspre noi. Este o colaborare sinceră, deschisă și dinamică”.

Totodată, este lungă lista de ONG-uri, asociații, firme și persoane care sprijină Ținutul Buzăului, din mediul privat, fiind vorba în special de ­antreprenori locali. „Unul dintre rolurile noastre, în geoparc, este să creăm aceste rețele de parteneriate și să ajutăm afacerile locale să se susțină reciproc (de exemplu, o pensiune să servească berea produsă de o berărie locală, să prezinte produsele realizate local etc.). Reacțiile oamenilor au fost în general pozitive, mai ales atunci când rezultatele noastre au vorbit de la sine”.

Și totuși, o activitate atât de complexă de promovare a unui ținut românesc condusă de la Zürich!? „Da, locuiesc în Zürich din 2015, însă cu tehnologia și nivelul de comunicare rapid pe care îl avem acum, managementul de la distanță nu mai este o problemă. Cu atât mai mult cu cât am colegii din echipă care sunt acolo, pe teren, pentru a implementa proiectele la fața locului. Echipa locală este esențială, de fapt. Dacă la început veneam în țară la fiecare 2-3 luni, acum este suficient să o fac de 2 ori pe an. Restul se întâmplă online, telefonic, și prin intermediul colegilor și al partenerilor care sunt acolo”, explică Răzvan Gabriel Popa cu simplitate și modestie.

Anticipând că-i va fi greu să aleagă, l-am rugat să ne recomande totuși câteva dintre locurile pe care n-ar trebui să le rateze un călător ajuns pe plaiurile buzoiene: „E greu într-adevăr, tot Ținutul este frumos și merită descoperit. O să încerc însă... Aș recomanda tuturor vizitatorilor să petreacă timp explorând Dealurile Chihlimbarului, sau zona Colți - Aluniș - Bozioru (pe care Ziarul Lumina le va prezenta în curând, n.r.), una dintre preferatele mele: peisaje frumoase, relief spectaculos, multă sălbăticie, liniște. În același timp, recomand și destinațiile mai puțin cunoscute, cum ar fi Ciupercile de la Odăile (trovanți asemănători celor de la Ulmet) sau Fierbătorile de la Beciu (unul dintre cei mai frumoși vulcani noroioși, dar cei mai puțin vizitați în acest moment)”.