Unirea Principatelor Române sărbătorită în Eparhia Dunării de Jos

Pentru toți românii din ţară şi de peste hotare, ziua de 24 ianuarie a reprezentat o sărbătoare națio­nală, având o dublă importanță: istorică și religioasă. La împlinirea a 165 de ani de la istoricul moment al Unirii Principatelor Române, în Arhiepiscopia Dunării de Jos au fost organizate mai multe manifestări liturgice şi cultural-artistice dedicate acestui moment aniversar.

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian s-a aflat miercuri, 24 ianuarie, în trei localităţi ale judeţului Galaţi pentru a-i pomeni pe făuritorii Unirii de la 1859 şi a înălţa rugăciune de mulţumire pentru realizarea actului fundamental prin care s-au pus bazele statului național unitar român, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.

Prima oprire a fost la biserica din localitatea Ţigăneşti, din nordul judeţului Galaţi, lângă mormintele marilor susținători ai Unirii, Costache Conachi și fiica sa, Ecaterina Cocuţa Vogoride. Ecaterina Cocuţa Vogoride, soția caimacamului potrivnic Unirii din 1859, este cea care s-a implicat în realizarea Unirii Principatelor, renunțând la poziția de primă doamnă a țării, sacrificân­du-şi familia și viitorul ei pentru a lupta lângă poporul său pentru unitatea de neam şi de credinţă.

În această localitate, ierarhul Dunării de Jos, în prezența autorităţilor locale şi a numeroşi credincioşi, a săvârşit slujba Parastasului pentru făuritorii unității naționale şi a ţinut un cuvânt de învăţătură despre cei doi mari patrioţi.

În continuare, a mers în localitatea Costachi Negri, denumită în acea perioadă Mânjina, acolo unde marele scriitor și om politic Costache Negri, împreună cu marii oameni de cultură și pașoptiști Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Ghica puneau la cale realizarea acestui ideal al unității. În această comună gălăţeană se află Casa Memorială „Costache Negri”, construită în stilul unei case țărănești, cu două cerdace pe stâlpi de lemn, aflată în prezent în restaurare. La biserica parohială, Înaltpreasfinţia Sa a săvârşit o slujbă de pomenire pentru toți oamenii de cultură şi politici care au contribuit la înfăptuirea Unirii şi a vorbit celor prezenţi despre importanța religioasă și duhovnicească a acestei sărbători.

Din localitatea Costachi Negri, chiriarhul Dunării de Jos a mers la Biserica „Vovidenia” din municipiul Galaţi, frecventată de familia Cuza în urmă cu mai bine de 150 de ani şi unde a fost înmormântată mama domnitorului. Aici, ierarhul Dunării de Jos a săvârşit slujba de Te Deum şi Parastasul pentru cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859. La eveniment au participat autorităţi din administraţia publică centrală şi locală, credincioşi gălăţeni şi elevi de la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Andrei”, Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” şi Şcoala Gimnazială Nr. 25 din Galaţi. 

Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Casian a amintit celor prezenţi de semnificaţia aparte pe care o are istoricul moment al Unirii Principatelor Române, întrucât, la momentul alegerii sale ca domnitor, Cuza era pârcălab de Galaţi şi locuia pe strada care astăzi îi poartă numele. Manifestările dedicate acestei zile s-au încheiat la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, situată pe strada Domnească, în imediata apropiere a Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos.