Vocabular religios

- Agar: egipteancă, slugă a Sarei, soţia lui Avraam. «Dar Sara, nenăscând copii, a dat pe slujnica ei lui Avraam, şi Agar a născut un fiu lui Avraam, numit Ismael» (Fac. 16, 2-16). Mai apoi, Avraam a primit făgăduinţă de la Dumnezeu că Sara, soţia lui, îi va naşte un fiu (Fac. 18, 10) şi l-a născut pe Isaac. Sfântul Apostol Pavel vede în cele două femei o alegorie, tipurile celor două Testamente, căci zice: «Căci acestea (femeile) sunt două Testamente: unul de la Muntele Sinai, care naşte spre robie şi care este Agar; căci Agar înseamnă Muntele Sinai, în Arabia; şi răspunde Ierusalimului de acum, care zace în robie cu copiii lui. Iar cea liberă este Ierusalimul de sus, mama noastră» (Gal. 4, 22-26);

- Agav: unul din profeţii creştini, harismatici, „care a vestit prin Duhul că va fi foamete mare, care a şi fost în zilele lui Claudiu“ (Fapte 11, 28). Profeţia este, în primul rând, învăţătură „spre zidirea Bisericii, îndemn şi mângâiere“ (1 Cor. 14, 3-4), iar uneori prooroceşte şi viitorul. În acest sens, se vorbeşte de Agav, atât aici, când a vestit foametea, cât şi în Fapte 21, 10-11, unde el vesteşte Sfântului Pavel - prin încingerea cu brâul său - că el va fi legat şi dat pe mâna păgânilor la Ierusalim, ceea ce s-a şi întâmplat. Este amintit în lista celor şaptezeci, serbaţi la 4 ianuarie şi la 8 aprilie, cu alţii. Existau şi femei proorociţe, ca de pildă, cele patru fiice, fecioare, ale lui Filip diaconul (Fapte 21, 9). (Dicţionar al Noului Testament, pr. dr. Ioan Mircea, EIBMBOR, 1995)