Zilele Nordului, o punte culturală între comunități

100 de evenimente artistice, de dezvoltare urbană, civice și sportive au animat, în perioada 31 iulie ‑ 3 august, Darabanii și împrejurimile, în cadrul celei de‑a 12‑a ediții a Zilelor Nordului. Festivalul, organizat de Asociația Nord, a devenit un exercițiu anual de reconectare a oamenilor din nordul Moldovei și prilej de a propune „un model de dezvoltare pentru comunitățile mici din România”.

Vară de vară, începând din 2014, în cel mai nordic orășel al țării, la Darabani, se desfășoară un amplu festival cultural menit să descopere oameni, să încurajeze proiecte locale de dezvoltare, să valorizeze povești și inițiative necunoscute. Zilele Nordului, un brand construit de la zero de frații Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean, și Alexandru Teioșanu, originari din Darabani, au devenit, în timp, un pretext, dar și un context de regenerare a țesutului social din aceste comunități și, mai ales, de construire a încrederii de a lucra împreună.

Sute de tineri liceeni și studenți din Darabani, dar și din alte orașe din țară au învățat, în acești 12 ani, ce înseamnă voluntariatul. Numeroase manifestări culturale s‑au desfășurat aici, iar specialiști de top au ținut ateliere, conferințe, au participat la dezbateri și proiecții de film sau au itinerat ultimele lor expoziții. O comunitate aflată la capăt de țară a devenit cunoscută și vizitată de zeci de mii de doritori să participe la festival.

Așa s‑a întâmplat și în acest an, când peste 13.000 de persoane din întreaga Românie au poposit la Darabani. Ateliere pentru copii, expoziții de artă contemporană și de fotografie, lansări de carte, proiecții ale unor filme profunde și formatoare, precum „Anul Nou care n‑a fost”, în regia lui Bogdan Mureșanu, „Siberia din oase”, în regia Leontinei Vatamanu, ori „Pădurea de molizi”, în regia lui Tudor Giurgiu, un maraton la care au participat peste 1.500 de sportivi și un campionat pentru pasionații de gastronomie - Campionatul mondial al Borșului Moldovenesc - sunt doar câteva dintre evenimentele care au pus în mișcare Nordul. Inedite au fost și spațiile de desfășurare: expoziția de artă contemporană semnată de Pavel Brăila în fostul abator al orașului, dezbateri, spectacole de teatru, lecturi și ateliere în piațeta Darabanilor, redenumită Piața Nordului, transformată într‑un loc prietenos, o veritabilă agora urbană.

E reconfortant să te plimbi prin micul centru, pe străduțele ce unesc locurile semnificative ale orașului - liceul, școala, biblioteca, amfiteatrul în aer liber, Piața Nordului și Casa de Cultură - și să întâlnești la tot pasul tineri voluntari sau oaspeți veniți la festival, bucurându‑se de tihna și de farmecul patriarhal al zonei.

Trotuarele sunt un du‑te‑vino continuu, cafenelele și cofetăriile din oraș sunt pline, orașul vibrează, se animă. Se simte energia bună a celor veniți până în acest îndepărtat punct de pe hartă - un mix de vârste. Iar vechiul, noul și foarte noul se întrepătrund și construiesc, prin intermediul festivalului, un loc al întâlnirii, original și generos, pentru toate aceste generații.

„Ce facem cu ce‑am moștenit?”

Punct nodal a fost, ca de fiecare dată, dezbaterea din cadrul tradiționalelor „Întâlniri ale Nordului”. Tema din acest an - „Ce facem cu ce‑am moștenit?” - a strâns laolaltă specialiști din domenii diverse. Având în minte și recentul sondaj care arată că nostalgia și aprecierea față de regimul comunist sunt prezente la cote alarmante în societate, actorul Mihai Călin, Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, regizoarea Leontina Vatamanu, poetul Dan Sociu, artistul Pavel Brăila, istoricul Dorin Dobrincu, jurnalistele Codruța Simina și Iulia Popovici, familia Stan din Săpânța, producătorul de film Virgiliu Mărgineanu, scriitorul Dragoș Mușat, Ala Sainenco, managerul Memorialului Ipotești, au încercat să explice cum putem relaționa cu trecutul, cum îl putem gestiona în raport cu prezentul și mai ales cu viitorul. „Memoria și istoria se suprapun, dar nu sunt unul și același lucru. Avem nevoie, în societate, de o dezbatere cu privire la trecut, pentru că există pericolul ca acest trecut să fie instrumentat de alții, dacă nu‑l înțelegem. De ce oamenii se raportează într‑un anumit fel la trecutul recent? La noi nu a existat o responsabilitate pentru spațiul public și vedem urme ale nostalgiei sugerate inclusiv prin intermediul filmelor, al reclamelor. Școala a dat prea puțină importanță istoriei. Și încă nu avem un corp politic în care să se poată regăsi toți membrii societății. Stăm mai bine ca în anii '90, dar suntem încă departe”, a explicat istoricul ieșean Dorin Dobrincu.

Forumul Orașelor Mici, „referință națională în discuția despre dezvoltarea urbană”

Începând din 2024 Forumul Orașelor Mici din România a creat un cadru de întâlnire pentru comunitățile urbane mici, menită să stimuleze colaborarea, preluarea unor modele de bună practică și continua învățare pentru a se dezvolta. Anul acesta, forumul a fost organizat în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).

„Orașele mici nu aveau un context în care să se întâlnească și să discute. Ele au viitorul deschis și, dacă sunt «visători mari», au șanse să crească. Organizăm acest forum în perspectiva dezvoltării unei rețele europene, în cadrul căreia orașe mici din România să se conecteze cu orașe similare din Europa”, a declarat, în deschiderea ediției, Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, inițiatorul Zilelor Nordului.

Despre acest viitor, care li se deschide în mod special comunităților urbane mici, a vorbit și prof. univ. dr. Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării a UBB, cunoscut ca autorul strategiei de dezvoltare a orașului Cluj‑Napoca. „Începe timpul orașelor mici, pentru că orașele mari încep să se supraîncălzească. Însă perspectiva se comprimă, nu mai putem face strategii pe termen foarte lung. E nevoie de o înțelegere a contextelor strategice pentru a reuși. Așadar, nu mai încercați să fiți doar lideri directivi, ci lideri care facilitează, care reunesc energiile comunității într‑o direcție strategică. Strategia este rațiune și instinct”, le‑a sugerat acesta primarilor prezenți la forum. În opinia specialistului, într‑o strategie solidă de dezvoltare a unei comunități trebuie incluse componente precum capitalul uman (care să stimuleze dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere), conectivitatea regională, națională și internațională (infrastructura rutieră, feroviară, aeriană și digitală), calitatea vieții, evenimente (care să atragă atenția asupra orașului), existența unei populații tinere, gradul de prosperitate, administrația profesionistă, activă și deschisă, tehnologia (comunitatea trebuie să fie capabilă să folosească tehnologia pentru a evolua), un sector cultural activ și sofisticat (care să genereze creativitate urbană). El a subliniat că, paradoxal, cultura aduce bani. „Spre exemplu, în Europa, cultura și industriile creative aduc mai mulți bani în comunități decât industriile manufacturiere”.

„Orașul ideal este cel în care trăiești”

Într‑un panel dedicat primarilor, „Modele de urmat în dezvoltarea locală”, vorbitorii, edili ai orașelor Siret (jud. Suceava), Bucecea și Ștefănești (jud. Botoșani) și Beclean (jud. Bistrița‑Năsăud), au identificat cele mai mari probleme ale propriilor comunități, au invocat câteva modele de succes și au făcut proiecții asupra unui model ideal de oraș. Printre problemele stringente semnalate se numără lipsa predictibilității și a sprijinului în cofinanțări, invocată de primarul orașului Siret, problema utilităților, invocată de primarul din Ștefănești, flexibilitatea în a gestiona propriul aparat de funcționari publici, afectat de ieșiri la pensie și posturi blocate, invocată de primarul din Bucecea. Printre modelele de bună practică despre care s‑a discutat se numără orașul Cernavodă, care beneficiază de un buget foarte mare, precum și orașele Gura Humorului și Beclean, care au făcut progrese mari în dezvoltarea infrastructurii, a turismului și în ceea ce privește dezvoltarea economică.

„Comunitatea, în centrul conceptului de urbanism”

Arhitecții și urbaniștii reuniți în panelul „Calitate mare în orașe mici” au evidențiat potențialul orașelor mici, dar, în același timp, au atras atenția asupra faptului că investițiile publice ar trebui să fie repere de calitate.

„Comunitatea ar trebui să fie în centrul conceptului de urbanism”, a subliniat Tiberiu Florescu, președintele Registrului Urbaniștilor din România, care consideră că este greșit ca un oraș mic să‑și dorească să devină un oraș mare. Dimpotrivă, ar trebui să‑și găsească particularitățile și să le valorizeze. „Orașele mici sunt o forță, dacă reușesc să lucreze împreună, dar și împreună cu toate comunele vecine”, a apreciat și Claudiu Salanță, președintele Asociației Arhitecților Șefi de Județe. Acesta a accentuat importanța consorțiilor administrative între orașele mici. Spre exemplu, nu toate își pot permite să angajeze un arhitect‑șef, dar, în cadrul acestor consorții, fiecare ar putea veni cu specialistul pe care îl are și ar putea lucra împreună. „Ce‑i lipsește sistemului pentru a oferi calitate în comanda publică de arhitectură? Noi, ca profesioniști, putem contribui cu un set de criterii optime. Dar sunt necesare proceduri adaptate pentru concursuri de soluții la scară mai mică (adaptare la capacități locale)”, a explicat Ștefan Bâlici, președintele Ordinului Arhitecților din România.

Despre ce oportunități au orașele mici a vorbit, în cadrul forumului, Mihaela Florea, de la Punctul Urban de Contact EUI în România. Iar o discuție densă s‑a conturat în cadrul panelului „În ce merită să investească orașele mici?”. Kövér Orsolya Mária, secretar de stat în MDLPA, Vasile Asandei, directorul general ADR Nord‑Est, Elena Calistru, vicepreședinta Comitetului Economic și Social European, Marius Cristea, expert senior la Banca Mondială, și Liviu Băileșteanu, director Politici și Strategii în cadrul MDLPA, au construit un adevărat incubator de idei care să ajute la creșterea orașelor, generând direcții de abordare utile pentru primarii prezenți la forum.