Cântări bizantine la Adormirea Maicii Domnului

Apostolul zilei

Fraților, având Arhiereu mare, Care a străbătut cerurile, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să ținem cu tărie mărturisirea. Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi în slăbiciunile noastre, ci ispitit

Patristica

Sfântul Ioan Casian, Aşezămintele mănăstireşti, Cartea a IV-a, Cap. 32-43, în Părinți și Scriitori Bisericești (1990), vol. 57, pp. 157-162 „Cine nu-şi ia crucea lui şi nu-Mi urmează Mie, nu este vredn

An omagial

Comunitatea Bisericii „Sfântul Proroc Ilie” și „Sfântul Mare Mucenic Mina” din cartierul sibian Turnișor adună multe familii tinere dornice să participe activ la viața liturgică și duhovnicească începută cu ani în urmă în această parte a ora­șului. Lăcașul este loc de binecuvântare pentru familiile tinere, pentru vârstnici și pentru copii, deopotrivă. 

Editorial

Accentul pus pe interiorizare în experiența înfrânării poate deforma înțelegerea asupra asceticii și misticii creștine. Într-un text recent publicat în cotidianul Ziarul Lumina (ediția din 20 februarie

Documentar

Câteva locuri din țară sunt legate, indiscutabil, de traseul devenirii sculptorului Constantin Brâncuși († 16 martie 1957). Unul este Craiova, oraș în care a urmat Școala de Arte și Meserii, apoi Bucureș­tiul, acolo unde și-a desăvârșit formarea artistică și intelectuală ca student al Școlii de Belle Arte și unde și-a întâlnit mentorii. Însă și Iașiul este marcat pe harta acestui traseu - prin prezența aici a „Ecorșeului”, prima lucrare importantă a sculptorului, o modelare revoluționară, pentru acea vreme, a corpului uman, și prin prezența lui Brâncuși însuși la cursurile de disecție ale profesorului Zaharia Samfirescu, desfă­șurate în Institutul de Anatomie. De Iași sunt legate și alte două lucrări brâncușiene, azi dispărute: bustul profesorului Samfirescu și cel al fiicei sale, Victoria Vaschide.

Theologica

Din tronul flăcărilor de foc mistuitor (Deuteronom 4, 24; Evrei 12, 29) al dumnezeirii sau al Preasfintei Treimi, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, ­conform revelației „Celui Vechi de zile”, de care s-a

In memoriam

La 1 martie 1837, în Humulești, la poalele Cetății Neamțului, a văzut lumina zilei Ion Creangă, scriitorul care, prin inegalabila sa operă, ne redeschide mereu lumea curată a copilăriei și frumusețea