Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina › Educaţie și Cultură › Cultură › Incunabulele de la Batthyaneum vor fi online

Incunabulele de la Batthyaneum vor fi online

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Cultură
Un articol de: Daniela Șontică - 17 Noiembrie 2026

Biblioteca Batthyaneum, Filiala de la Alba Iulia a Bibliotecii Na­ționale a României, a anunțat încheierea procesului de scanare a întregii colecții de incunabule pe care o deține, cea mai mare din România. O parte dintre lucrări sunt deja încărcate online, urmând să fie toate disponibile în acest fel. 

Împreună cu anunțul, pe pagina de Facebook a Bibliotecii Batthyaneum se spune și povestea fascinantă a câtorva dintre cărțile vechi deținute: „În 1453, Constantinopolul cade. Odată cu el se încheie o lume, iar învățații greci iau drumul Italiei, cu manuscrisele lor din Homer, Platon și Aristotel. În aceiași ani, la Mainz, Gutenberg lucrează la ceea ce avea să schimbe felul în care circula un codex, iar Biblia lui urma să apară în jurul anului 1455. Astfel, vechea înțelepciune a Bizanțului găsea, tocmai atunci, instrumentul care o putea răspândi în toată Europa. Unele dintre cărțile rezultate se păstrează astăzi la Alba Iulia, în colecția Bibliotecii Batthyaneum. Prima ediție tipărită a lui Homer a apărut la Florența în 1488. A fost îngrijită de Demetrios Chalkokondylis, un învățat grec stabilit în Italia. Pentru prima oară, Iliada și Odiseea nu mai depindeau de mâna unui copist. Același Chalkokondylis a îngrijit și Isocrate, tipărit la Milano în 1493. La Veneția lucra Aldus Manutius, tipograful care voia să dea Europei înțelepciunea grecilor. Din atelierul lui se află aici Aristotel în greacă, în cinci volume, apărute între 1495 și 1498, prima ediție tipărită a operelor sale. Mai e și un volum aldin din 1495-1496 cu Teocrit, Theognis și Hesiod, adică poezie pastorală, maxime și mituri, toate în greacă. Dorința de a regăsi Antichitatea începuse însă înaintea căderii Constantinopolului. Petrarca, poetul care a deschis drumul umanismului, e prezent cu Opera latina, tipărită la Basel în 1496. Boccaccio, cel care a făcut ca greaca să fie predată la Florența, cu Genealogiae deorum, tipărită la Veneția în 1497, un fel de enciclopedie a zeilor antici”.

În continuare sunt prezentate și alte comori din colecția scanată: „Mai sunt cărți care vorbesc despre lumea cunoscută în Antichitate. Geografia lui Strabon, în traducere latină, a fost tipărită la Veneția în 1472, iar Historia naturalis a lui Pliniu cel Bătrân, o enciclopedie a naturii, la Parma în 1481. Mai vechi sunt volumele de la Roma: în 1469, Sweynheym și Pannartz, tipografi veniți din Germania, tipăreau un Apuleius, care apărea astfel pentru prima oară, și apărarea lui Platon scrisă de cardinalul Bessarion. Din Mainz, orașul lui Gutenberg, au ajuns la Alba Iulia două volume de la Peter Schöffer, din 1470: Epistolele Sfântului Ieronim și Mammotrectus super Bibliam. La Nürnberg, în 1483, Anton Koberger, cel mai mare editor al epocii, tipărea Biblia în germană. Iar între ele se află o carte pe care o păstrăm cu grijă aparte: Heroides de Ovidiu, tipărită la Milano în 1494, considerată de experți exemplar unicum”.

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia deține cel mai vechi codice medieval occidental anluminat din România, „Codex  Aureus” sau „Das Lorscher Evangeliar. I. Theil / Evangheliarul de la Lorsch. Partea I”, așa cum este recunoscut manuscrisul în literatura de specialitate din Occident. Acesta reprezintă un fragment de evangheliar latin, scris pe pergament şi pictat cu cerneală de aur şi culori vegetale, în scriptoriul şcolii de curte (Schola Palatina) de la Aachen, în anul 810, la comanda lui Carol cel Mare. Este considerat o sinteză la cel mai înalt nivel a performanţelor caligrafice şi artistice ale Renaşterii carolingiene.

Citeşte mai multe despre:   Biblioteca Batthyaneum