Muzeul Etnografic al Transilvaniei găzduiește, în 31 iulie 2025, lansarea volumului „Teodor Onişor - Între etnografie şi poezie“, ediţie îngrijită de Laura Goia şi Ioana Onişor. Publicat la Editura Galaxia Gutenberg, volumul face parte din seria: Publicaţii, programe şi proiecte ale Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud, informează muzeul-etnografic.ro.
„Noi, zăgrenii, nu trebuie să căutăm prea departe, în timp sau spaţiu, să căutăm modelele de urmat. Va trebui numai să ne cunoaştem înaintaşii noştri şi vom găsi «tipuri de conducători», după dorinţele nostre. Vom găsi modele în feţele bisericeşti, în dascălii de toate categoriile, vom găsi şi eroi şi personaje militare. Noi trebuie numai să-i căutăm şi să-i studiem”, preciza Teodor Onişor la serbarea omagială din comuna Zagra dedicată prof. univ. dr. Nicolae Drăgan (membru al Academiei Române, 27 august 1939).
Teodor Onişor (1913, Zagra - 1973, Cluj-Napoca) a fost director al Muzeului Etnografic din Cluj-Napoca (1956-1959), prodecan (1953-1956) şi conferenţiar universitar (1950-1973) la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj.
Turiştii care intenţionează să viziteze cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei, trebuie să ţină cont de noul program de iarnă, intrat în vigoare în luna decembrie, accesul în perimetrul sitului istoric fiind permis de marţi până duminică, între orele 9:00 şi 15:00. Potrivit administraţiei Sarmizegetusa Regia, situl va fi închis în zilele de luni, iar, în cursul săptămânii, ultima intrare va fi permisă cu 30 de minute înainte de ora închiderii.
La Institutul Cultural Român (ICR) din Budapesta va putea fi vizionat, până în 31 decembrie, proiectul expoziţional documentar „Revoluţia ‘89: Frecvenţa 36/ Perspective şi Fragmente”, care explorează momentul 1989 prin trei forme de mărturie distincte: vizuală, auditivă şi performativă.
Filarmonica de stat „Moldova”-Iași invită publicul ieşean, joi, 11 decembrie, de la ora 19:00, în Atriumul Palas Mall, la concertul de colinde „La toată casa-i Lumină”, susținut de Corul Academic „Gavriil Musicescu”, sub conducerea lect. univ. dr. Consuela Radu-Țaga, care propune un parcurs sonor introductiv în atmosfera luminoasă premergătoare sărbătorii Naşterii Domnului.
Muzeul Național al Țăranului Român (MNŢR) prezintă, în Sala Noua Galerie, expoziția „Zabrenicele Bucovinei”, care încheie proiectul „Mâini de aur. Semicentenarul restaurării românești”. Sunt aduse
Duminica a 28-a după Rusalii (Pilda celor poftiți la cină) Luca 14, 16-24 Zis-a Domnul pilda aceasta: Un om oarecare a făcut cină mare și a chemat pe mulți; și a trimis la ceasul cinei pe slujitorul său ca s
„În vremea aceea aduceau la Iisus pruncii, ca să Se atingă de ei. Iar ucenicii, văzând, îi certau. Dar Iisus i-a chemat la Sine, zicând: Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i
Fiule Timotei, nu-ți pune mâinile degrabă pe nimeni, nici nu te face părtaș la păcatele altora. Păstrează-te curat. De acum nu bea numai apă, ci folosește puțin vin, pentru stomacul tău și pentru desele
Aceşti Sfinţi Mucenici au trăit în vremea împăratului Maximin Tracul (235-238) şi, pentru că în Alexandria existau neînţelegeri între oameni, împăratul l-a trimis pe fericitul Mina, atenian de neam, să le rezolve, de vreme ce era un om înţelept. Acesta nu numai că i-a lămurit pe alexandrini asupra lucrurilor care-i tulburau, dar i-a şi îmbărbătat pe aceia să ţină şi mai mult la credinţa lor creştină şi a tămăduit mulţi bolnavi. Auzind acestea, Maximin l-a trimis pe Ermoghen prefectul să-l înduplece pe Sfântul Mina să se lepede de Hristos şi pentru că nu a reuşit aceasta l-a supus la mari chinuri. Impresionat fiind Ermoghen de răbdarea în chinuri a fericitului Mina, a trecut şi el la creştinism, a fost botezat de Sfântul Mina, apoi un sobor de episcopi l-a hirotonit arhiereu.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Despre slava deșartă și despre cum trebuie să își crească părinții copiii, 17-19, în Părinți și Scriitori Bisericești (2016), vol. 16, pp. 351-352 „(Cuvintele mele) nu sunt
Pe parcursul acestui an, am aniversat în Biserica Ortodoxă Română Centenarul Patriarhiei Române (1925-2025). „Întemeiată în contextul istoric al României Mari, Patriarhia Română a devenit simbolul
Libertatea de exprimare obţinută de români în decembrie 1989 a venit atunci şi cu ceva mai puţin aşteptat, care ar părea că nu are legătură cu întreaga mişcare de eliberare de sub regimul dictatorial. Se
Volumul Limitele cunoașterii științifice vestește și cristalizează o nouă perspectivă a operei cercetătorului, profesorului și scriitorului Alexandru Mironescu, membru fondator al Rugului Aprins, anume cea de
Suntem în timpul binecuvântat al Postului Crăciunului, când ne pregătim pentru sărbătoarea împărătească a Naşterii Domnului din 25 decembrie. În această perioadă, în care răsună minunatele colinde
La diferență de 31 de ani, fiind născuți în același ținut, am surprins din unele mărturii și amintiri care încă nu s-au pierdut anumite aspecte ce completează biografia unui talentat poet care a plecat prea
