Recital de muzică renascentistă

Chitaristul Costin Soare va face un popas, în 14 februarie, de la ora 18:00, la Muzeul Hărților, cu un program integral de muzică renascentistă, o panoramă a principalelor genuri muzicale dedicate unor ins­trumente emblematice ale epocii: lăuta și vihuela. Evenimentul face parte din stagiunea a X-a a „Car­tografiilor sonore. Concertele MNHCV”, un proiect desfăşurat de Muzeul Hărţilor în parteneriat cu Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România, care își propune să aducă împreună muzica de calitate și patrimoniul muzeului.

Recitalul propune o călătorie muzicală în Anglia, Spania, Italia, Ungaria și Franța, cu lucrări compuse de unii dintre cei mai importanți compozitori-interpreţi ai vremii: de la contemporanul lui Shakespeare, John Dowland, lutist la curtea reginei Elisabeta I, la Bálint Bakfark, muzicianul maghiar născut la Braşov, de la pleiada de interpreți la vihuela din secolul de aur al muzicii spaniole, precum Luis Milan, Alonso Mudarra, Luys de Narvaez, la cel supranumit Il Divino, italianul Francesco da Milano.

Costin Soare este unul dintre cei mai apreciaţi şi activi muzicieni români. Acesta îmbină frumoasa carieră concertistică (chitarist şi lutist) cu cea pedagogică (profesor la Colegiul Naţional de Arte „Dinu Lipatti”, Bucureşti, şi cadru asociat dr. la Universitatea Naţională de Muzică din Capitală, în perioada 2002-2023), fiind, de asemenea, director artistic al Festivalului Internaţional „Serile de chitară”. Pasionat de muzica contemporană, a iniţiat un proiect unic în lumea chitaristică de la noi, intitulat „Musica…”, parte a Festivalului Interna­ţional „Serile de chitară”. În anul 2011 a obținut titlul de doctor în muzică cu menţiunea „Magna cum laudae” pentru teza de doctorat „Sonata pentru chitară în perioada 1920-1950 - Generaţia neo­romantică”.

Harta serii, „Inima sub asediul Iubirii”, este o lucrare inedită în istoria cartografiei alegorice, realizată în jurul anului 1730 de Matthäus Seutter, unul dintre cei mai im­por­tanți cartografi germani ai secolului al XVIII-lea. Într-o reprezentare simbolică, sub forma unui câmp de luptă, „Cetatea Inimii” se află sub asediul „Iubirii”. Folosind elemente specifice hărților militare (trupe și tehnică de asalt, ambar­cațiuni de luptă etc.), Seutter surprinde confruntarea dintre rațiune și emoții. Prezentarea va fi realizată de Eugen Grama, muzeograf. (A. D.)