„Să nu lăsăm trecutul să pășească spre viitor”

Memoria, ca instrument de formare a anticorpilor civici, într-o lume tot mai vulnerabilă și mai atinsă de războaie - culturale, hibride, informaționale - deasupra căreia planează amenințător umbra Rusiei, a constituit teza principală a dezbaterii publice organizate, pe 11 noiembrie, în Aula Magna a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Evenimentul a făcut parte din programul ediției 2026 a Galei „Corneliu Coposu” și a reunit personalități preocupate de istoria comunismului și de memorializarea trecutului recent.

Istoricul francez Stéphane Courtois, autorul excepționalului volum „Cartea neagră a comunismului”, poeta Ana Blandiana, istoricul ieșean Dorin Dobrincu și avocatul Alexandru Postica, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova au fost parteneri de discuție în dezbaterea publică „Lecția memoriei și a istoriei în combaterea amenințării lui Putin asupra lumii libere”, organizată la Iași. Moderată de jurnalistul Dan Manolache, manifestarea a generat idei dense și a creionat tiparele unui prezent din care fantoma comunismului încă nu a dispărut. Memorializarea trecutului (prin memoriale, precum cel de la Sighet, prin muzee dedicate victimelor represiunii comuniste și deportărilor, precum cel de la Mereni, din Republica Moldova) reprezintă un foarte util instrument de a contribui la formarea memoriei colective. „Memorialul a fost gândit nu ca un drum spre trecut, ci ca unul spre prezent și chiar spre viitor”, a explicat Ana Blandiana. Ea a amintit că scopul comunismului a fost crearea „omului nou”, o entitate fără memorie. Construirea memoriei, menținerea vie a acesteia în spațiul public, reprezintă cea mai sigură modalitate de a „nu lăsa trecutul să pășească în viitor”, a menționat poeta.

Însă memoria trebuie să se sprijine „pe eforturi continue”, cărțile de istorie și memorialistică trebuie difuzate într-un cadru cât mai larg, așa cum a apreciat Stéphane Courtois. Istoricul a subliniat necesitatea cunoașterii adevărului istoric despre natura crimelor comunismului. „Noile generații, care nu au cunoscut comunismul, trebuie să dezvolte imunitate la tentația totalitarismului”, a mai spus acesta.

Rusia lui Stalin „redesenată” fidel în Rusia lui Putin

În deschiderea dezbaterii, istoricul francez a configurat sintetic modul în care moștenirea Rusiei lui Stalin se regăsește așezată în proiectul noii Rusii a lui Vladimir Putin, cel care a considerat prăbușirea URSS ca fiind „cea mai mare catastrofă a secolului XX”. El a explicat felul în care Putin a relansat mitologia „marelui război patriotic” și succesul cu care utilizează azi toate elementele propagandei sovietice: martirizarea poporului rus, înfierarea trădătorilor, inversarea acuzatoare (ucrainenii sunt „ucronaziști”), amnezia (omiterea tuturor aspectelor negative din istoria Rusiei), hipermnezia (în cazul eroilor ruși care au luptat și luptă pe front).

Franța, la fel ca și alte țări din Europa, a constituit un teren propice pentru propaganda rusească, iar munca de influențare continuă și acum - în cultură, în cinematografie. Potrivit lui Courtois, atâta vreme cât dimensiunea criminală a Rusiei nu va fi cunoscută, numită, condamnată, cicatricile trecutului nu se vor vindeca.

Republica Moldova, „o școală a memoriei”

Expresia îi aparține jurnalistului Dan Manolache și a constituit fermentul unei excelente prelegeri despre experiența particulară a trecutului comunist al Basarabiei, în raport cu cel experimentat în România. „Comunismul din Republica Moldova este diferit de cel din România; a fost un comunism de import, instaurat de oameni pregătiți la Moscova. În Basarabia s-a luptat atât împotriva memoriei, cât și împotriva identității, rezultând ceea ce istoricul Octavian Țâcu definea ca «Homo moldovanus»”, a subliniat Alexandru Postica. El a amintit că dimensiunea criminală a comunismului în Basarabia a însemnat Foametea din 1946, o formă de represiune și o politică de exterminare aplicate după modelul celor din Ucraina și Kazahstan, cele trei valuri de deportări și prigoana disidenților. Statisticile de peste Prut arată că circa 800.000 de oameni au fost victime directe, dintr-un total de 3,2 milioane de locuitori ai țării. Postica a menționat că memorializarea trecutului prin înființarea de muzee precum Muzeul în aer liber în memoria victimelor represiunilor politice de la Mereni, din Republica Moldova, pot constitui adevărate „centre de vaccinare istorică”, de formare a anticorpilor civici la orice formă de totalitarism, astfel încât istoria să nu se mai poată repeta.

Însă președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova a vorbit nu doar despre trecutul comunist al țării din care vine, ci și despre prezentul acesteia, care se află sub aceeași amenințare a Rusiei. „11% din teritoriul Republicii Moldova se află azi sub ocupație rusească (Transnistria). Elevii din regiunea transnistreană primesc atestate care poartă girul Federației Ruse. Suntem supuși permanent unui război cognitiv, permanent inundați de narativele rusești”, a mai spus Alexandru Postica.

„La ce asistăm în prezent?”

Este întrebarea la care participanții la dezbatere au fost invitați să răspundă, în încercarea de a înțelege dacă ne aflăm în ipostaza refacerii noii ordini mondiale, a reîmpărțirii sferelor de influență și „dacă se poate discuta viitorul nostru în afara noastră”. Punctul nevralgic în care Europa statelor de drept se află astăzi este reprezentat de dezinformare, de războaiele culturale, de „câștigare a minților”, așa cum inspirat a spus istoricul Dorin Dobrincu. Lumea, a mai spus acesta, se află într-o situație în care nu s-a mai aflat după cel de-Al Doilea Război Mondial. Tocmai de aceea, „democrația, libertatea, drepturile individuale trebuie apărate, altfel rămân cuvinte călcate în picioare. Și asta, din nefericire, se joacă”, a apreciat, în finalul dezbaterii, istoricul ieșean.