Analfabetismul funcţional, în creştere

România se află din nou sub media ţărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în ceea ce priveşte atingerea competenţelor de bază la matematică, știinţe şi lectură. Problema nu este însă exclusiv românească, tot mai multe state confruntându-se cu un declin educaţional pus şi pe seama folosirii excesive a telefonului mobil şi a reţelelor sociale.

Rezultatele la testele PISA 2025 sunt cel puţin îngrijorătoare, cifrele plasând România sub media OCDE: doar 48% dintre elevii români de 15 ani ating nivelul minim de competență la matematică, 52% la lectură și 54% la științe. Ceilalţi sunt incluşi în categoria „analfabeţilor funcţional”, adică pot citi un text, pot recunoaște formule sau noțiuni învățate la matematică, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să înțeleagă, să interpreteze și să folosească informația într-o situație concretă.

Dacă la știinţe şi matematică, rezultatele din 2025 sunt apropiate de cele din 2022, „indicând o evoluţie relativ stabilă”, după cum a transmis Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC), la lectură se înregistrează o scădere de 16 puncte faţă de raportul anterior.

De asemenea, rezultatele evidenţiază şi diferenţe importante între elevii din mediul urban şi cei din mediul rural. Potrivit MEC, decalajele sunt de aproximativ 100 de puncte în toate cele trei domenii principale evaluate: 109 puncte la matematică, 98 de puncte la știinţe şi 94 de puncte la lectură, în favoarea elevilor din unităţile de învăţământ din mediul urban.

Problema nu este însă una exclusiv românească, un declin educaţional fiind înregistrat în numeroase state, inclusiv în cele dezvoltate precum Franţa sau Spania, rezultatele medii ajungând la cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată în cele trei domenii. De exemplu, potrivit OCDE, între 2015 și 2025, scorul mediu la matematică a scăzut cu 22 de puncte, iar la lectură cu 28 de puncte.

Rezultatele slabe obţinute confirmă ceea ce specialiştii în educaţie şi psihologii au tot transmis în dese rânduri: accesul nelimitat la telefonul mobil şi la reţelele sociale fragmentează atenţia, iar copilul nu mai este capabil să se concentreze şi să proceseze o informaţie mai complexă. „În ceea ce privește cititul, mai mult timp petrecut în fața ecranelor și mai puțin timp petrecut citind de plăcere au mers mână în mână cu rezultatele mai slabe. Dispozitivele digitale ar putea fi folosite pentru a îmbunătăți învățarea, dar numai până la un anumit punct. Dacă sunt folosite mai mult de cinci ore pe zi, rezultatele încep să scadă”, a declarat șeful OCDE, Mathias Cormann, citat de Reuters.

Totuşi, telefonul nu este singurul vinovat, raportul PISA indicând şi alte cauze precum scăderea motivației, diminuarea efortului, schimbarea obiceiurilor de lectură, climatul școlar, scăderea implicării părinţilor în educaţia copiilor și efectele pandemiei.

Ministerul român al Educaţiei şi Cercetării a enunţat un set de priorităţi pentru intervenţia publică: identificarea timpurie și sprijin pentru alfabetizarea funcțională; monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare; sprijin multianual pentru reducerea decalajelor urban-rural; dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice; alfabetizarea și utilizarea inteligenței artificiale (IA) în educație.

La evaluarea internațională au participat 760.000 de elevi cu vârsta de 15 ani din 90 de țări, România fiind reprezentată de 7.725 de elevi din 322 de şcoli. (O.N.)