Subiectele de BAC şi evaluarea lucrărilor, din nou în discuţie

Ministrul educaţiei, Ligia Deca, spune că subiectele la examenul de bacalaureat sunt de nivel mediu, în timp ce elevii cer revenirea la corectarea clasică a lucrărilor, apreciind că evaluarea digitalizată dă naştere unor erori grave. De asemenea, profesorii corectori ar putea să primească bani mai mulţi la sesiunea din vară, creşterea urmând a fi anunţată în scurt timp. 

Profesorii care vor fi implicaţi în corectarea lucrărilor de la examenele naţionale din vara acestui an vor fi recompensaţi în raport cu volumul de muncă, dar mai mult decât anul trecut. „Platforma, cred eu, reduce efortul, nu-l crește. Într-a­devăr, este o muncă diferită din anumite puncte de vedere. Cert este că noi am crescut, anual, sumele alocate corectorilor și supraveghetorilor și, în general, celor implicați în procesul de evaluare. Ceea ce pot spune cu siguranță este că va fi o creștere față de anul trecut și o vom anunța în scurt timp”, a spus ministrul Ligia Deca la o emisiune de la TVR Info. 

Modul de examinare a absolvenţilor ciclurilor gimnaziale şi liceale, dar mai ales subiectele pe care aceş-tia trebuie să le rezolve continuă să alimenteze discuţiile în contradictoriu între profesori şi reprezentanţii ministerului. Astfel, Ligia Deca a subliniat că examenul de bacalaureat „certifică nişte competenţe ale absolventului”, iar subiectele „nu sunt grele”, ci sunt create pentru nivelul mediu şi trebuie „să fie respectate pentru toţi absolvenţii”. Pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale (CES), a subliniat ministrul într-o conferinţă de presă, se poate discuta despre „cele mai potrivite măsuri de sprijin, tocmai pentru că acei elevi cu tulburări din spectrul autist au o capacitate intelectuală sporită. Este vorba doar despre adecvarea la particularităţile lor”. 

Opinia demnitarului a fost imediat contracarată de un fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, profesoara de matematică Mihaela Popa, care a spus că „subiectele la BAC nu trebuie să fie «grele» sau «ușoa­re», ci trebuie să verifice cunoștințele acumulate de elevi în profilul în care se pregătesc. (...) CES nu se referă doar la intelect, există nevăzători, dizabilități locomotorii etc.” 

În ceea ce priveşte modul de corec­tare, acesta va fi tot digitalizat în pofida unor voci venite din partea elevilor, care şi-au exprimat dorinţa de a se reveni la corectarea clasică. De exemplu, Consiliul Judeţean al Elevilor Alba a transmis că se opune „vehement” metodei de corectare digitală pe motiv că a pus tot felul de probleme. „După depunerea contestaţiilor, au fost remarcate schimbări substanţiale ale notelor. Când corectorii au fost confruntaţi în legătură cu punctarea eronată a lucrărilor, aceştia au dat vina pe platforma naţională de corectare, care se blochează şi trimite note sau punctaje greşite. Pe lângă problema platformei, au fost întâmpinate probleme şi în ceea ce priveşte scanarea lucrărilor”, susţin semnatarii comunicatului citat de Agerpres. (O. N.)

Ministerul continuă pregătirile pentru examenele naţionale, iar la nivelul şcolilor, în urma rezultatelor slabe de la simularea naţională din februarie, respectiv martie, au fost organizate programe remediale cu scopul îmbunătăţirii rezultatelor. În unele judeţe, precum Iaşi, Bacău sau Hunedoara, în aceste zile elevii susţin chiar o nouă simulare.